Retricții alimentare sau numărarea caloriilor. Ce este mai bine
Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 care au urmat o dietă cu restricții alimentare au pierdut grăsimea de pe burtă și și-au îmbunătățit glicemia la fel de mult ca și cele care au numărat caloriile, potrivit unui nou studiu clinic randomizat care a urmărit un grup de 75 de persoane timp de șase luni.
„Constatările noastre arată că alimentația restricționată în timp este o alternativă viabilă pentru persoanele cu diabet de tip 2 care s-au săturat de numărarea caloriilor pentru pierderea în greutate”, a declarat, pentru CNN, autorul principal al studiului, Krista Varady, profesor de nutriție la Universitatea Illinois Chicago.
Krista Varady a fost, de asemenea, autorul principal al unui studiu din iulie care a constatat că alimentația cu timp limitat a avut același impact asupra pierderii în greutate ca și numărarea caloriilor în rândul unui grup de 77 de persoane de diferite rase, care au fost urmărite timp de un an.
Pierderea în greutate și caloriile
În noul studiu, publicat în JAMA Network Open, persoanele care au numărat timpul în loc de calorii au pierdut și ele câteva kilograme în plus, dar nu cu mult mai mult: A existat o reducere de 3,6% a greutății în cazul alimentației cu timp limitat și o pierdere de 1,8% în cazul numărării caloriilor, în comparație cu cei din grupul de control care nu au fost repartizați la o dietă.
„Am constatat că, doar prin simpla limitare a ferestrei de masă la 8 ore pe zi, grupul care a mâncat cu restricție de timp a redus în mod natural aproximativ 300 de calorii pe zi”, a spus Varady, chiar dacă li s-a permis să mănânce orice doreau.
Cei care au ținut cont de calorii au fost rugați să taie 500 de calorii pe zi și au considerat că urmărirea alimentelor „este prea plictisitoare, așa că au ajuns să taie doar 200 de calorii pe zi”, a detaliat Varady, un factor pe care îl atribuie diferenței în ceea ce privește pierderea în greutate.
Grăsimea de pe burtă
Ceea ce a fost important – și surprinzător – a fost faptul că ambele grupuri și-au îmbunătățit în mod semnificativ A1C, un test care face o medie a nivelului de zahăr din sânge în ultimele trei luni, a spus ea:
„Ambele grupuri au redus A1C cu aproape un punct întreg (0,9%). Acest lucru este destul de important. Ei au început cu A1C la 8, așa că acum au scăzut la 7. Scăderea sub 6,5 ar însemna că au obținut remisiunea diabetului”.
Ambele grupuri au pierdut, de asemenea, cantități egale de grăsime viscerală periculoasă de pe burtă, care contribuie la diabet, boli de inimă și accident vascular cerebral, a spus Varady:
„Controlul zahărului din sânge este mai important pentru cei cu diabet de tip 2, dar pierderea în greutate (în special a grăsimii viscerale) duce de obicei la un control mai bun al zahărului din sânge. Chiar dacă cele două grupuri au pierdut cantități diferite de greutate, au avut reduceri similare în ceea ce privește grăsimea viscerală și circumferința taliei. Speculăm că acesta ar putea fi motivul pentru care glicemia lor s-a îmbunătățit în mod similar, chiar dacă pierderea în greutate a fost diferită pe cântar.”
Dezbatere privind alimentația cu restricție de timp
Aceste rezultate înseamnă că o alimentație cu restricții de timp este cea mai bună pentru toți cei care doresc să slăbească? Nu chiar, a declarat Dr. David Katz, specialist în medicina preventivă și a stilului de viață. Katz, președinte și fondator al organizației non-profit True Health Initiative, o coaliție globală de experți dedicată medicinei stilului de viață bazate pe dovezi, nu a fost implicat în acest studiu.
„Mâncatul restricționat în timp este o tactică, nimic mai mult, nimic mai puțin”, a declarat Katz: ”Este o tactică pentru a face o gaură în aportul zilnic de calorii. Nu conferă nicio magie metabolică; beneficiile asociate derivă din reducerea calorică și, prin urmare, din pierderea în greutate.”
Dr. Ethan Weiss, cardiolog, a urmărit alimentația cu restricție de timp în viața personală până când a efectuat un studiu clinic care nu a constatat niciun beneficiu pentru pierderea în greutate sau sănătatea cardiovasculară. De fapt, persoanele din studiul său care au ținut post de la ora 20.00 până a doua zi la prânz au pierdut masă slabă, care include mușchi. Cu toate acestea, nu a existat nicio pierdere de masă musculară slabă în noul studiu, a spus Varady.
Experimentul medicului cardiolog
Un studiu din 2022, care a urmărit 139 de chinezi obezi timp de un an, nu a constatat, de asemenea, nicio diferență între alimentația cu restricție de timp și controlul caloriilor în ceea ce privește grăsimea corporală, factorii de risc metabolic sau greutatea totală.
Weiss a spus că a devenit îndrăgostit de alimentația limitată în timp după ce studiile au constatat că șoarecii care au mâncat alimente bogate în grăsimi și zahăr în decurs de opt ore nu s-au îngrășat și nu s-au îmbolnăvit ca alți șoareci care au mâncat aceeași dietă toată ziua. În 2014, Weiss a început să mănânce doar într-o fereastră de la prânz până la ora 20.00. El a renunțat după rezultatele negative ale studiului său.
„Cu siguranță am pierdut în greutate când am făcut-o”, a spus Weiss, care este afiliat la Institutul de Cercetare Cardiovasculară de la Universitatea din California, San Francisco. „Dar familia mea a urât-o, nu-i așa? Dacă ieșeam în oraș la ora 11 dimineața, eu citeam mereu „hangry” până la prânz și trebuia să ne oprim din orice făceam pentru ca eu să iau ceva de mâncare. Spuneau că sunt o pacoste.”
Weiss nu a fost implicat în noul studiu și, deși consideră că acesta a fost „bine făcut”, a spus că el crede că cercetătorii încă nu au decis cu privire la beneficiile numărării timpului față de calorii.
„Există o dezbatere uriașă în rândul oamenilor de știință pe această temă, dar pentru mine nu mi se pare că este un glonț magic”, a spus Weiss. „Poate că se poate încadra într-o suită de intervenții pe care le putem oferi oamenilor. Cred că pare rezonabil”.
Restricții alimentare. Fiecare este diferit
Cea mai bună cale de a pierde în greutate poate diferi de la o persoană la alta, spun experții, acesta fiind unul dintre motivele pentru care există atât de multe opțiuni dietetice. Cu toate acestea, un lucru este clar: a avea sprijin de-a lungul călătoriei de pierdere în greutate ajută.
„În studiul nostru am oferit responsabilitate prin întâlniri cu participanții săptămânal în primele 3 luni și apoi bisăptămânal în ultimele trei luni”, a spus Varady. „Lucrați cu un dietetician sau găsiți un grup de sprijin pentru pierderea în greutate care poate oferi responsabilitate, deoarece acest lucru face o mare diferență în respectarea unei diete.”
„Ceea ce mâncăm, când mâncăm, este mai important decât când”
Dacă cineva simte că mâncatul restricționat în timp ar putea fi potrivit pentru ei, Varady a sugerat să înceapă cu o fereastră de 10 până la 12 ore, coborând-o treptat la opt ore în câteva săptămâni.
„Orice persoană cu diabet de tip 2 ar trebui să discute mai întâi cu medicul sau cu un dietetician înainte de a încerca o alimentație cu restricții de timp, deoarece anumite medicamente pot provoca scăderea glicemiei dacă nu sunt luate cu alimente”, a spus ea.
În plus, menținerea unei bune hidratări în timpul perioadei de post poate reduce efectele secundare, cum ar fi durerile de cap cauzate de deshidratare, a spus ea.
Mâncatul cu restricții de timp este potrivit pentru unii, dar nu și pentru alții, a spus Katz. „A avea mai mult de o tactică este avantajos, deoarece dă posibilitatea mai multor oameni să găsească o modalitate care funcționează cel mai bine și este cea mai confortabilă pentru ei”, a spus el.
„În cele din urmă, tacticile de control al caloriilor pot fi suprapuse peste orice tip de dietă, dar nu înlocuiesc calitatea generală a dietei respective”, a spus el. „Ceea ce mâncăm, când mâncăm, este mai important decât când”.