Ce cauzează deteriorarea smalțului dentar. Alimentele și obiceiurile care pot afecta dinții

Smalțul este stratul exterior al dintelui și are rolul de a proteja țesuturile aflate în interior. Este cea mai dură substanță din organism și poate rezista zeci de ani la mușcătură, mestecat și ronțăit, însă nu este invulnerabil. Acizii, bacteriile, scrâșnirea dinților și anumite obiceiuri pot duce, în timp, la eroziunea, fisurarea sau ciobirea smalțului.

Smalțul protejează partea interioară a dintelui

Smalțul poate fi comparat cu o carapace protectoare pentru structurile aflate în interiorul dintelui. Deși este foarte rezistent, acesta nu se poate regenera singur atunci când este pierdut.

Smalțul este și unul dintre motivele pentru care dinții par albi. El este însă translucid, astfel încât lumina trece prin el și permite observarea dentinei, stratul aflat dedesubt. Culoarea dintelui este influențată astfel și de dentină.

În timp, cafeaua, ceaiul, vinul și fumatul pot modifica aspectul suprafeței dentare, care poate căpăta nuanțe gălbui sau gri.

Acizii pot eroda smalțul

Unul dintre principalii factori care afectează smalțul este expunerea repetată la acizi. Aceștia pot proveni atât din alimente și băuturi, cât și din activitatea bacteriilor din cavitatea orală, potrivit specialiștilor de la webmd.com

După consumul alimentelor dulci sau bogate în amidon, bacteriile din gură folosesc zaharurile disponibile și produc acizi. Expunerea repetată la acești acizi poate deteriora treptat smalțul și favoriza apariția cariilor.

Băuturile carbogazoase, sucurile și alte băuturi acide pot contribui, la rândul lor, la eroziunea dentară. În acest caz, smalțul este afectat printr-un proces chimic, nu prin acțiunea mecanică a masticației.

Cariile și sensibilitatea dentară

Atunci când smalțul este deteriorat, stratul aflat dedesubt devine mai vulnerabil. Cariile reprezintă una dintre consecințele posibile ale deteriorării smalțului, însă nu este singura problemă.

Pierderea smalțului poate favoriza sensibilitatea dentară. Dinții pot deveni mai sensibili la temperaturi extreme, astfel încât consumul unei înghețate sau al unei băuturi fierbinți poate provoca durere ori disconfort.

Smalțul se poate și ciobi sau fisura. Spre deosebire de os, acesta nu are capacitatea de a se reface singur după ce a fost pierdut.

Vinul și băuturile acide pot afecta dinții

Consumul frecvent de băuturi acide crește timpul în care smalțul este expus acizilor. Acest lucru este relevant și în cazul vinului, mai ales atunci când este consumat în mod repetat pe parcursul mai multor ore.

O măsură simplă este ca băuturile acide, precum vinul, sucurile sau ceaiul îndulcit, să fie consumate în timpul mesei, în loc să fie sorbite timp îndelungat între mese.

Problemele digestive pot afecta smalțul

Smalțul poate fi afectat și de acidul gastric care ajunge în cavitatea orală.

Vărsăturile frecvente, inclusiv cele asociate unor tulburări de alimentație precum bulimia, pot expune dinții la acidul gastric și pot favoriza eroziunea smalțului.

Refluxul acid, anumite probleme digestive și alte tulburări de alimentație pot avea, de asemenea, efecte asupra smalțului.

Gura uscată reduce protecția oferită de salivă

Saliva are un rol important în protejarea dinților. Ea contribuie la neutralizarea acizilor din cavitatea orală și ajută la menținerea smalțului.

Atunci când gura este uscată, acizii pot rămâne mai mult timp în contact cu suprafața dinților. Uscăciunea gurii poate apărea, printre altele, ca efect secundar al unor medicamente sau în asociere cu anumite afecțiuni medicale.

Scrâșnirea dinților poate uza sau fractura smalțul

Bruxismul, adică scrâșnirea sau încleștarea dinților, reprezintă o altă cauză a deteriorării smalțului.

Presiunea și frecarea repetată pot uza suprafața dentară și, în unele cazuri, pot contribui la apariția unor fisuri sau fracturi. Bruxismul poate fi deosebit de problematic în timpul somnului, când persoana nu își controlează în mod conștient mișcările.

Pentru unele persoane poate fi recomandată purtarea unei gutiere dentare pe timpul nopții. Medicul dentist poate evalua situația și poate indica tipul de gutieră potrivit, inclusiv una realizată personalizat.

Dinții nu trebuie folosiți pentru deschiderea recipientelor

Folosirea dinților pentru a deschide recipiente poate duce la ciobirea sau fisurarea smalțului.

Același risc există atunci când sunt mestecate obiecte dure, precum pixurile, sau când sunt roase unghiile. Mestecarea gheții, a semințelor sau a boabelor de popcorn poate, de asemenea, să afecteze suprafața dentară.

Eroziunea smalțului la copii

Eroziunea dentară este considerată o problemă tot mai importantă, inclusiv în rândul copiilor. Unul dintre factorii menționați este consumul frecvent de băuturi acide și carbogazoase.

Un alt aspect discutat este consumul tot mai mare de apă îmbuteliată în locul apei de la robinet. În anumite zone, acest lucru poate însemna și un aport mai redus de fluor, în funcție de conținutul de fluor al apei consumate.

Cum poate fi protejat smalțul dentar

Câteva măsuri simple, recomandate de specialiști, pot contribui la protejarea dinților. Igiena orală regulată este esențială, iar periajul trebuie făcut cu o periuță cu peri moi și cu pastă de dinți cu fluor.

Produsele pentru clătirea gurii care conțin fluor pot fi, de asemenea, utile, în funcție de recomandările medicului dentist.

Consumul de lapte sau de brânză după masă poate contribui la reducerea efectului acizilor asupra dinților. Mestecarea unei gume fără zahăr, în special a uneia cu xilitol, stimulează producția de salivă și poate ajuta la protejarea dinților după masă.

Periajul prea agresiv poate afecta dinții

Igiena dentară nu înseamnă periaj cât mai puternic. Folosirea unei periuțe cu peri duri și aplicarea unei presiuni excesive pot afecta suprafața dentară.

Ața dentară trebuie folosită pentru curățarea spațiilor dintre dinți, iar scobitorile nu reprezintă un substitut pentru aceasta.

Apa de gură poate fi inclusă în rutina de igienă orală, iar alegerea unui produs care conține fluor poate contribui la protejarea smalțului.

Produsele pentru albirea dinților trebuie utilizate conform instrucțiunilor. Folosirea lor prea frecventă sau incorectă poate afecta dinții.

Atunci când apar sensibilitate dentară, fisuri, ciobirea dinților sau alte modificări ale suprafeței dentare, evaluarea de către medicul dentist poate ajuta la identificarea cauzei și la stabilirea măsurilor de îngrijire potrivite.