Medicul Constantin C. Iliescu, academician, întemeietorul cardiologiei moderne din România, s-a născut la 15 septembrie 1892, la Roman, judeţul Neamţ.

De numele prof. dr. Constantin C. Iliescu se leagă constituirea primei unităţi cu profil de cardiologie, primul centru de asistenţă curativă şi profilactică a cardiacilor şi a unui cabinet de consultaţii realizate în cadrul Spitalului Brâncovenesc, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în anul 1919, devenind doctor în medicină în acelaşi an. Între 1919-1923 şi-a continuat specializarea în cardiologie la clinica şi laboratorul de la University College Hospital din Londra.

A fost asistent bugetar la „Medical Research Council” din Londra. În paralel, a întreprins numeroase investigaţii ştiinţifice, ale căror rezultate au făcut obiectul a 12 studii publicate în revista „Heart” şi al unor lucrări originale ample, deschizând noi perspective în tratamentul fibrilaţiei atriale. A tradus în limba română lucrarea lui Thomas Lewis „Tulburările clinice ale bătăilor inimii”.

Dr. C.C. Iliescu, primul profesor de cardiologie din România

Revenit în ţară, a fost şef de lucrări la Clinica III Medicală de la Spitalul „Filantropia”, în cadrul căreia a obţinut titlul de docent (1926), apoi conferenţiar (1929) şi profesor agregat pentru semiologia aparatului circulator (1932). Ca profesor universitar (1947-1962) a condus iniţial Clinica III Medicală a Institutului Medico-Farmaceutic din Bucureşti. Ulterior a fost profesor de cardiologie la catedra nou înfiinţată în cadrul Centrului de Asistenţă a Cardiacilor (ASCAR), creat de el în 1945.

Dr. C.C. Iliescu, primul profesor de cardiologie din România, a înfiinţat, la 13 decembrie 1945, primul centru de asistenţă curativă şi profilactică a cardiacilor la dispensarul Bucur, socotit totodată şi primul centru de învăţământ de specialitate. De la 1 iunie 1957, centrul, denumit ASCAR, a devenit spital şi policlinică având o structură organizatorică modernă şi o reţea extinsă în întreaga ţară.

Datorită prof. dr. C.C. Iliescu s-a dezvoltat şi o reţea de cardiologie prin crearea secţiilor de cardiologie în centrele universitare şi a serviciilor de cardiologie în principalele oraşe din ţară.

Fondatorul cardiologiei românești

Constantin C. Iliescu a fost director al Spitalului „Brâncovenesc”. Considerat drept unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti, ca specialitate independentă în România, şi-a dedicat o mare parte din activitate pregătirii cadrelor de specialitate. În acest scop a publicat o serie de monografii în domenii care abia se descifrau („Elemente de electro-cardiografie”, „Urgenţele cardiovasculare şi infarctul miocardic prin tromboză coronariană”).

A făcut cercetări în domeniul explorării afecţiunilor cardiovasculare, profilaxiei afecţiunilor cordului, sindroamelor coronariene, infarctului miocardic („Aspectul clinic, mecanismul şi tratamentul fibrilaţiei auriculare”, 1941; „Infarctul miocardic”, 1953; „Sindroamele coronariene”, 1960; „Hipertensiune arterială”, 1966 ş.a.). Este coautor la „Îndreptarul de diagnostic şi tratament în bolile cardiovasculare” (1966).

A fost membru în comitetele de redacţie ale unor reviste din ţară şi din străinătate, membru al unor prestigioase organisme ştiinţifice de profil (Academia de Ştiinţe Medicale din România, Colegiul american de cardiologie, Societăţile cehoslovacă, franceză, italiană şi polonă de cardiologie etc.). La 3 februarie 1965 a fost ales membru titular al Academiei Române.

Prof. dr. C.C. Iliescu a murit la 30 octombrie 1978, la Bucureşti. I-a fost acordat, post-mortem, în 2018, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Roman.