Principalul motiv pentru care românii iau o gustare între mese este pofta (65%), urmată de dorinţa de a obţine energie suplimentară (31%) sau necesitatea de a potoli foamea (28%), relevă cel mai recent studiu dat publicităţii de Reveal Marketing Research.

Studiul a avut ca scop analiza detaliată a obiceiurilor şi preferinţelor românilor în ceea ce priveşte consumul gustărilor între mese, un comportament alimentar des întâlnit în viaţa de zi cu zi. Astfel, 39% dintre români consumă gustări între mese zilnic, în special femeile (45% comparativ cu 33% în cazul bărbaţilor), iar 41% le aleg de câteva ori pe săptămână.

Gustările sănătoase sunt preferate într-o măsură mai mare de persoanele de peste 55 de ani (46%), o categorie cunoscută pentru interesul crescut faţă de un stil de viaţă mai sănătos, precum şi de cei din mediul urban (40% comparativ cu 32% mediul rural).

Gustările, cumpărate din supermarketuri

Referitor la obiceiurile de cumpărare a gustărilor, 60% dintre români le planifică atunci când merg la cumpărături, iar 40% le achiziţionează spontan sau din impuls. În plus, majoritatea preferă să le cumpere din supermarketuri/ hipermarketuri (72%) şi în mai mică măsură din magazinele de proximitate (20%).

O analiză mai detaliată relevă faptul că pofta este o motivaţie mult mai puternică pentru tinerii din Generaţia Z, cu vârste cuprinse între 18-24 ani (79%), în timp ce persoanele cu vârste între 35-44 ani sunt mai preocupate de aspecte funcţionale, precum necesitatea de a obţine energie suplimentară pe parcursul zilei (35%).

În percepţia românilor, cele mai sănătoase gustări sunt fructele proaspete (73%), mixul de nuci şi fructe uscate (49%), iaurtul grecesc cu nuci sau seminţe (33%), smoothie-urile (20%) şi chipsurile de legume coapte (17%).

Gustările cu beneficii specifice

O tendinţă semnificativă este interesul în creştere al românilor pentru gustările cu beneficii specifice, precum energie sau imunitate, care sunt apreciate în mare şi foarte mare măsură de 34% dintre aceştia.

Cei mai interesaţi de această categorie sunt persoanele cu vârste între 35-44 de ani (38%), cei cu venituri mai mari de peste 4.000 RON (44%) şi locuitorii din mediul urban (37% faţă de 30% în mediul rural). Această tendinţă poate fi explicată printr-o conştientizare tot mai mare a importanţei unui stil de viaţă sănătos, în special în rândul celor cu venituri mai mari şi care locuiesc la oraş, unde accesul la informaţii şi produse sănătoase este mai facil.