Statul pe scaun ne afectează sănătatea. Dar de câte exerciții fizice este nevoie pentru a contracara efectele negative asupra sănătății pe care le are statul jos toată ziua? Cercetările sugerează că aproximativ 30-40 de minute pe zi de transpirație ar trebui să fie suficiente.

Potrivit cercetării, până la 40 de minute de „activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă” în fiecare zi este cantitatea potrivită pentru a compensa 10 ore de stat pe scaun. Însă, orice cantitate de exerciții fizice sau chiar și doar statul în picioare ajută într-o anumită măsură.

Riscul de a sta foarte mult pe scaun

Această afirmație se bazează pe un studiu de meta-analiză publicat în 2020, care a analizat nouă studii anterioare, implicând un total de 44. 370 de persoane din patru țări diferite care purtau o formă de dispozitiv de urmărire a fitnessului.

Analiza a constatat că riscul de deces în rândul celor cu un stil de viață mai sedentar a crescut pe măsură ce timpul petrecut în activități fizice de intensitate moderată spre viguroasă a scăzut.

„La persoanele active care fac aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, asocierea dintre timpul sedentar ridicat și riscul de deces nu este semnificativ diferită de cea dintre persoanele cu un timp sedentar scăzut”, au explicat cercetătorii în lucrarea lor.

Statul pe scaun o periodă mare de timp trebuie evitat. Orice tip de mișcare contează

Cu alte cuvinte, practicarea unor activități rezonabil de intense – mersul pe bicicletă, mersul pe jos, grădinăritul – poate reduce riscul de a muri mai devreme până la nivelul la care ar fi fost dacă nu ați fi stat degeaba, în măsura în care această legătură poate fi observată în datele acumulate de mii de persoane.

În timp ce meta-analizele ca aceasta necesită întotdeauna o îmbinare elaborată a punctelor între studii separate cu voluntari, perioade de timp și condiții diferite, avantajul acestei cercetări este că s-a bazat pe date relativ obiective de la dispozitivele de purtare – nu pe date raportate de către participanți.

Orice activitate fizică este mai bună decât niciuna

La momentul respectiv, studiul a fost publicat odată cu publicarea Orientărilor globale ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru 2020 privind activitatea fizică și comportamentul sedentar, elaborate de 40 de oameni de știință de pe șase continente. British Journal of Sports Medicine (BHSM) a publicat, de asemenea, o ediție specială pentru a prezenta atât studiul, cât și orientările revizuite.

„Așa cum subliniază aceste orientări, orice activitate fizică contează și orice cantitate de activitate fizică este mai bună decât niciuna”, a declarat, pentru scincealert.com, Emmanuel Stamatakis, cercetător în domeniul activității fizice și al sănătății populației de la Universitatea din Sydney, Australia: „Oamenii își pot în continuare să-și protejeze sănătatea și să compenseze efectele nocive ale inactivității fizice.”

Recomandarea OMS

Cercetările bazate pe trackerele de fitness sunt în mare parte în concordanță cu orientările OMS pentru 2020, care recomandă 150-300 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75-150 de minute de activitate fizică de intensitate viguroasă în fiecare săptămână pentru a contracara comportamentul sedentar.

Urcarea scărilor în loc să luați liftul, joaca cu copiii și animalele de companie, participarea la yoga sau dans, efectuarea de treburi casnice, mersul pe jos și mersul pe bicicletă sunt toate prezentate ca modalități prin care oamenii pot fi mai activi – iar dacă nu puteți gestiona imediat cele 30-40 de minute, cercetătorii spun că trebuie să începeți cu puțin efort.

Este dificil să faci recomandări pentru toate vârstele și tipurile de corp. Deși intervalul de timp de 40 de minute pentru activitate se potrivește cu cercetările anterioare. Pe măsură ce se publică mai multe date, ar trebui să aflăm mai multe despre cum să ne menținem sănătoși chiar dacă trebuie să petrecem perioade lungi de timp la birou.

„Deși noile orientări reflectă cele mai bune date științifice disponibile, există încă unele lacune în cunoștințele noastre”, a spus Stamatakis: „Încă nu ne este clar, de exemplu, unde anume se află ștacheta pentru prea multă ședere. Dar acesta este un domeniu de cercetare în plină dezvoltare și sperăm că vom avea răspunsuri în câțiva ani.”