Când vine primăvara, observați o schimbare în momentul răsăritului și apusului soarelui. Dar ați observat, de asemenea, o schimbare în starea de spirit. Știm că lumina joacă un rol în starea noastră de bine. De exemplu, mulți dintre noi tind să se simtă mai pozitivi atunci când revine primăvara.

Dar pentru alții, schimbările mari de lumină, cum ar fi la începutul primăverii, pot fi dificile. Și pentru mulți, lumina puternică din timpul nopții poate fi o problemă. Dar ce se întâmplă? Explicațiile vin de la Jacob Crouse, cercetător în domeniul sănătății mintale a tinerilor, Brain and Mind Centre, Universitatea din Sydney; Emiliana Tonini, cercetător postdoctoral, Brain and Mind Centre, Universitatea din Sydney, și Ian Hickie, codirector, Sănătate și politici, Brain and Mind Centre, Universitatea din Sydney

Un ritm străvechi al luminii și dispoziției

Lumina care strălucește pe spatele ochiului trimite „semnale de sincronizare” către creier și ceasul principal al sistemului circadian. Acest ceas coordonează ritmurile noastre zilnice (circadiene).

„Genele ceas” reglează, de asemenea, ritmurile circadiene. Aceste gene controlează momentul în care multe alte gene se activează și se dezactivează în timpul ciclului lumină-întuneric de 24 de ore.

Dar cum se leagă toate acestea de starea noastră de spirit și de sănătatea mintală?

Ritmurile circadiene pot fi perturbate. Acest lucru se poate întâmpla dacă există probleme cu modul în care ceasul corpului se dezvoltă sau funcționează sau dacă cineva este expus în mod obișnuit la lumină puternică noaptea.

Atunci când are loc perturbarea circadiană, crește riscul anumitor tulburări psihice. Acestea includ tulburarea bipolară și depresia atipică (un tip de depresie în care cineva este foarte somnoros și are probleme cu energia și metabolismul).

Lumina asupra creierului

Lumina poate afecta și circuitele din creier care controlează starea de spirit, după cum arată studiile pe animale.

Există dovezi că acest lucru se întâmplă și la oameni. Un studiu de imagistică cerebrală a arătat că expunerea la lumină puternică în timpul zilei în timpul scanării a modificat activitatea unei regiuni a creierului implicată în starea de spirit și vigilență.

Un alt studiu de imagistică cerebrală a descoperit o legătură între expunerea zilnică la lumina soarelui și modul în care neurotransmițătorul (sau mesagerul chimic) serotonina se leagă de receptorii din creier. În cazul mai multor tulburări psihice, inclusiv depresia, se observă modificări ale legării serotoninei.

Ce se întâmplă atunci când se schimbă anotimpurile?

Lumina poate afecta, de asemenea, starea de spirit și sănătatea mintală odată cu schimbarea anotimpurilor. În timpul toamnei și iernii, pot apărea simptome precum starea de spirit scăzută și oboseala. Dar adesea, odată cu venirea primăverii și a verii, aceste simptome dispar. Aceasta se numește „sezonalitate” sau, atunci când este severă, „tulburare afectivă sezonieră”.

Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că, pentru alte persoane, trecerea la primăvară și vară (când este mai multă lumină) poate veni și cu o schimbare a dispoziției și a sănătății mintale. Unii oameni experimentează o creștere a energiei și a dorinței de a fi activi. Acest lucru este pozitiv pentru unii, dar poate fi foarte destabilizator pentru alții. Și acesta este un exemplu de sezonalitate.

Majoritatea oamenilor nu sunt foarte sezonieri. Dar pentru cei care sunt, sezonalitatea are o componentă genetică. Rudele persoanelor care suferă de tulburare afectivă sezonieră sunt mai susceptibile de a se confrunta și ele cu sezonalitate.

De asemenea, sezonalitatea este mai frecventă în afecțiuni precum tulburarea bipolară. Pentru multe persoane cu astfel de afecțiuni, trecerea la zile mai scurte în timpul iernii poate declanșa un episod depresiv.

În mod contraintuitiv, lungimile mai mari ale zilei din primăvară și vară pot, de asemenea, destabiliza persoanele cu tulburare bipolară într-o stare „activată”, în care energia și activitatea sunt în exces, iar simptomele sunt mai greu de gestionat. Așadar, sezonalitatea poate fi gravă.

Alexis Hutcheon, care se confruntă cu sezonalitatea și a contribuit la scrierea acestui articol, a detaliat:

„Schimbarea anotimpului este ca și cum m-aș pregăti de luptă – nu știu niciodată ce urmează și rareori ies nevătămată. Am experimentat atât episoade hipomaniacale, cât și depresive, declanșate de schimbarea anotimpului, dar indiferent dacă sunt „sus” sau „jos”, singura constantă este că nu pot dormi. Pentru a mă descurca, încerc să respect o rutină strictă, să modific medicația, să-mi maximizez expunerea la lumină și să fiu mereu atentă la aceste schimbări subtile de dispoziție. Este o perioadă de conștientizare crescută și de încercare de a fi cu un pas înainte”.

Deci, ce se întâmplă în creier?

O explicație pentru ceea ce se întâmplă în creier atunci când sănătatea mintală fluctuează odată cu schimbarea anotimpurilor se referă la neurotransmițătorii serotonină și dopamină.

Serotonina ajută la reglarea dispoziției și este ținta multor antidepresive. Există unele dovezi ale unor modificări sezoniere ale nivelului de serotonină, care ar putea fi mai scăzut iarna.

Dopamina este un neurotransmițător implicat în recompensă, motivație și mișcare și este, de asemenea, o țintă a unor antidepresive. Nivelurile de dopamină se pot modifica, de asemenea, în funcție de anotimpuri.

Dar neuroștiința sezonalității este un domeniu în curs de dezvoltare și este nevoie de mai multe cercetări pentru a ști ce se întâmplă în creier.

Cum rămâne cu lumina puternică din timpul nopții?

Știm că expunerea la lumină puternică pe timp de noapte (de exemplu, dacă cineva este treaz toată noaptea) poate perturba ritmul circadian al unei persoane.

Acest tip de perturbare a ritmului circadian este asociat cu rate mai ridicate ale simptomelor, inclusiv autoagresiune, simptome depresive și anxioase, și cu o stare de bine mai scăzută. De asemenea, este asociată cu rate mai ridicate de tulburări psihice, cum ar fi depresia majoră, tulburarea bipolară, tulburările psihotice și tulburarea de stres posttraumatic (sau PTSD).

De ce se întâmplă acest lucru? Lumina puternică din timpul nopții derutează și destabilizează ceasul corpului. Ea perturbă reglarea ritmică a dispoziției, a cogniției, a apetitului, a metabolismului și a multor alte procese mentale.

Sensibilitatea la lumină diferă însă foarte mult de la o persoană la alta. Deși este încă o ipoteză, persoanele care sunt cele mai sensibile la lumină pot fi cele mai vulnerabile la perturbările ceasului corporal cauzate de lumina puternică din timpul nopții, ceea ce duce la un risc mai mare de probleme de sănătate mintală.

Încotro ne îndreptăm de aici?

Învățarea despre lumină îi va ajuta pe oameni să își gestioneze mai bine problemele de sănătate mintală.

Încurajându-i pe oameni să își adapteze mai bine viața la ciclul lumină-întuneric (pentru a-și stabiliza ceasul corpului), am putea, de asemenea, ajuta la prevenirea apariției unor afecțiuni precum depresia și tulburarea bipolară.

Comportamentele sănătoase față de lumină – evitarea luminii noaptea și căutarea luminii în timpul zilei – sunt bune pentru toată lumea. Dar acestea ar putea fi deosebit de utile pentru persoanele cu risc de probleme de sănătate mintală.

Acestea includ persoanele cu antecedente familiale de probleme de sănătate mintală sau persoanele care sunt bufnițe de noapte (persoane care dorm și se trezesc târziu), care sunt mai expuse riscului de tulburări ale ceasului corporal.