Capacitatea cafelei de a stimula vigilența este în mod obișnuit atribuită cofeinei, dar noile cercetări sugerează că ar putea exista și alte mecanisme care să explice acest efect.

„Există o anticipare larg răspândită conform căreia cafeaua stimulează vigilența și performanța psihomotorie. Prin dobândirea unei înțelegeri mai profunde a mecanismelor care stau la baza acestui fenomen biologic, deschidem calea pentru investigarea factorilor care îl pot influența și chiar explorarea potențialelor avantaje ale acestor mecanisme”, a declarat cercetătorul studiului, Nuno Sousa, de la Universitatea din Minho, Braga, Portugalia.

Cofeina nu poate lua toate meritele

Anumiți compuși din cafea, inclusiv cafeina și acizii clorogeni, au efecte psihoactive bine documentate, dar impactul psihologic al consumului de cafea/cafeină în ansamblu rămâne o chestiune de dezbatere.

Cercetătorii au investigat impactul neurobiologic al consumului de cafea asupra conectivității cerebrale folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în stare de repaus.

Aceștia au recrutat 47 de adulți în general sănătoși (vârsta medie, 30 de ani; 31 de femei) care consumau în mod regulat cel puțin o ceașcă de cafea pe zi. Participanții s-au abținut de la a mânca sau de la a bea băuturi cu cofeină timp de cel puțin 3 ore înainte de a fi supuși la fMRI.

Pentru a determina impactul specific al consumului de cafea cu cofeină, 30 de băutorii obișnuiți de cafea (vârsta medie, 32 de ani; 27 de femei) au primit apă caldă care conținea aceeași cantitate de cofeină, dar nu au primit cafea.

Cercetătorii au efectuat două scanări fMRI – una înainte și una la 30 de minute după ce au băut cafea sau apă infuzată cu cofeină.

Atât consumul de cafea, cât și consumul de cofeină simplă în apă au dus la o scădere a conectivității funcționale a rețelei de mod implicit a creierului, care este de obicei activă în timpul auto-reflecției în stările de repaus.

Această constatare sugerează că fie consumul de cafea, fie cel de cofeină a sporit disponibilitatea indivizilor de a trece de la o stare de repaus la angajarea în activități legate de sarcini, notează cercetătorii, potrivit medscape.com.

Cu toate acestea, consumul unei cești de cafea a sporit, de asemenea, conectivitatea în rețeaua vizuală superioară și în rețeaua de control executiv din dreapta, care sunt legate de memoria de lucru, controlul cognitiv și comportamentul orientat spre obiective – lucru care nu a avut loc în urma consumului de apă cu cofeină.

„Pur și simplu, indivizii au prezentat o stare de pregătire sporită, fiind mai receptivi și mai atenți la stimulii externi după ce au băut cafea”, a declarat primul autor Maria Picó-Pérez, doctor în științe, de la Universitatea din Minho.

Având în vedere că unele dintre efectele cafelei au apărut și în cazul cofeinei singure, este „plauzibil să presupunem că și alte băuturi cu cofeină pot avea efecte similare”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, anumite efecte au fost specifice consumului de cafea, „probabil influențate de factori precum aroma și gustul distinct al cafelei sau așteptările psihologice asociate cu consumul acestei băuturi particulare”, scrie cercetătoarea.

Cercetătorii raportează că observațiile ar putea oferi o bază științifică pentru convingerea comună că cafeaua crește vigilența și funcționarea cognitivă. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a diferenția efectele cofeinei de experiența generală a consumului de cafea.

O limitare a studiului este absența unui eșantion de control care să nu fie consumator de cafea (pentru a exclude efectul de retragere) sau a unui grup alternativ care să consume cafea decofeinizată (pentru a exclude efectul placebo al consumului de cafea) – un aspect care ar trebui luat în considerare în studiile viitoare, notează cercetătorii.