Descarcă GRATIS aplicația La Psihiatru pentru Android!

Hipersomnia: Simptome și cauze

Hipersomnia: Simptome și cauze

Somnolența excesivă ar putea fi un semn al unei afecțiuni cunoscute sub numele de hipersomnie.

Somnul este esențial pentru sănătatea unei persoane, iar persoanele care se simt obosite ocazional își sporesc adesea nivelul de energie prin tragerea unui pui de somn sau prin asigurarea unui somn odihnitor în seara următoare. Dar atunci când somnul nu ameliorează epuizarea, ar putea fi un semn de hipersomnie.

Hipersomnia este o afecțiune cronică caracterizată prin episoade de somnolență excesivă în timpul zilei sau somn nocturn prelungit (peste 11 ore), potrivit National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS). Această tulburare își poate avea rădăcinile în perturbări neurologice sau poate fi rezultatul unei igiene deficitare a somnului și al altor factori legați de stilul de viață.

Nu se știe cu exactitate câți oameni se confruntă cu somnolență excesivă, dar Dr. Abhinav Singh, director medical al Indiana Sleep Center, a declarat pentru Live Science că hipersomnia pare a fi o afecțiune relativ comună, afectând între 10% și 20% dintre adulții din întreaga lume.

Hipersomnie: Simptomele

Termenul de hipersomnie este adesea utilizat în mod interschimbabil cu somnolență excesivă în timpul zilei sau hipersomnolență.

Persoanele cu hipersomnie se trezesc cu greu și simt nevoia să tragă un pui de somn în mod repetat pe parcursul zilei. În plus, somnul nu tinde să amelioreze senzația de epuizare și somnolență.

„Persoanele cu această afecțiune pot dormi timp de 11 ore pe timp de noapte, dar încă se simt obosiți în timpul zilei”, a spus Dr. Raja.

Potrivit NINDS, alte simptome ale hipersomniei pot include:

-Anxietate
-Iritabilitate
-Niveluri scăzute de energie
-Neliniște
-Vorbire lentă
-Pierderea poftei de mâncare
-Halucinații
-Probleme de memorie
-Imposibilitatea de a funcționa în mediul social, ocupațional sau în alte contexte

Hipersomnia nu este o afecțiune care pune în pericol viața, potrivit NINDS, dar poate avea consecințe grave, inclusiv accidente cauzate de adormirea la volan.

Hiposomnia: Cauze

Hipersomnia poate fi un simptom al multor afecțiuni medicale diferite, iar medicii din domeniul sănătății clasifică adesea tulburarea ca fiind primară sau secundară, în funcție de cauza care stă la baza acesteia.

Potrivit Fundației Somnului, o organizație non-profit din SUA, hipersomnia este clasificată ca fiind primară atunci când apare de la sine și nu este cauzată de o altă afecțiune sau factor cunoscut. Hipersomnia secundară este atunci când tulburarea se datorează altor afecțiuni medicale, medicamente, substanțe, tulburări psihiatrice sau somnului insuficient.

Hipersomnia secundară

Cel mai frecvent motiv pentru hipersomnie este pierderea acută sau cronică a somnului, a declarat Singh. Atunci când o persoană nu reușește în mod persistent să doarmă suficient, poate dezvolta un sindrom de somn insuficient. Această afecțiune se dezvoltă adesea ca urmare a unei igiene deficitare a somnului.

„Lucrătorii în schimburi, cum ar fi medicii, asistentele și îngrijitorii, suferă de obicei de o calitate slabă a somnului”, a spus Dr. Raja. „Acest lucru este cauzat de faptul că ritmul lor circadian – modul natural intern al creierului de a regla ciclul de somn – este perturbat din cauza turelor de noapte. Corpul este conceput pentru a compensa pierderea somnului. Dacă calitatea somnului este insuficientă în timpul nopții, creierul dumneavoastră ar dori să recupereze în timpul zilei.”

Hipersomnia este adesea secundară sau un simptom al unei alte afecțiuni medicale. Somnolența excesivă se poate dezvolta în special ca urmare a hipotiroidismului, a leziunilor cerebrale și a bolilor sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson, epilepsia și scleroza multiplă.

Somnolența excesivă poate fi, de asemenea, un efect al anumitor medicamente sedative, al consumului excesiv de alcool sau al retragerii de la medicamente stimulante, potrivit Sleep Foundation.

Hipersomnie primară

Conform Institutului Național de Tulburări Neurologice și Accidente Vasculare Cerebrale (NINDS), tulburările primare de hipersomnie includ:

-Narcolepsie de tip 1 
-Narcolepsie de tip 2 
-Sindromul Kleine-Levin 
-Hipersomnie idiopatică 

Narcolepsia de tip 1 este o tulburare neurologică cronică. Această afecțiune este cauzată de niveluri scăzute de orexină – neurotransmițători care joacă un rol central în reglarea stării de veghe, a apetitului și a stării de excitație. Principalele simptome ale narcolepsiei de tip 1 includ hipersomnia, cataplexia (slăbiciune musculară bruscă), paralizia somnului și halucinațiile.

Narcolepsia de tip 2 împărtășește multe dintre aceleași simptome ca și tipul 1, cu excepția cataplexiei. Nu este declanșată de cantități scăzute de orexină, iar cauzele exacte ale acestei afecțiuni sunt necunoscute.

Sindromul Kleine-Levin este o tulburare neurologică rară caracterizată prin episoade recurente de hipersomnie, precum și prin tulburări mentale și comportamentale. Această afecțiune afectează în principal bărbații tineri, iar episoadele scad adesea pe o perioadă de opt până la 12 ani.

Hipersomnia idiopatică se caracterizează prin somnolență excesivă, fără a experimenta o slăbiciune musculară bruscă. Cauzele exacte ale acestei afecțiuni sunt necunoscute, dar pot fi legate de perturbări ale neurotransmițătorilor și de factori genetici predispozanți.

Hiposomnia: Diagnostic

Potrivit Fundației Somnului, hipersomnia idiopatică pare a fi o afecțiune relativ rară, deși prevalența sa exactă este dificil de determinat. Simptomele apar adesea în adolescența sau la începutul vârstei de 20 de ani a unei persoane, dar pot începe la orice vârstă. Hipersomnia idiopatică este diagnosticată după ce se exclude orice cauză secundară de somnolență excesivă.

Potrivit Hypersomnia Foundation, hipersomnia idiopatică poate fi diagnosticată atunci când sunt prezente următoarele condiții:

-Perioade zilnice de somnolență excesivă sau scăpări în somn în timpul zilei timp de cel puțin trei luni 

-Nu există dovezi de cataplexie (pierderea bruscă a tonusului muscular declanșată de emoții puternice) sau slăbiciune musculară bruscă
-Rezultatele unui test de latență multiplă a somnului (MSLT) arată o latență a somnului (timpul necesar pentru a adormi) de mai puțin de 8 minute sau un timp total de somn de 11 ore sau mai mult
-Este exclusă hipersomnia datorată sindromului de somn insuficient, afecțiunilor medicale, medicamentelor, substanțelor sau tulburărilor psihiatrice.

Hiposomnie: Tratament

Tratamentul pentru hipersomnie depinde de cauza tulburării și se recomandă apelarea la un specialist.

Pacienții cu hipersomnie sunt adesea sfătuiți să își modifice stilul de viață în moduri care să minimizeze orice întrerupere a ciclului lor de somn. Li se poate cere să evite munca de noapte sau să reducă consumul de alcool. Menținerea unei greutăți sănătoase, o dietă sănătoasă și echilibrată, meditația și practicarea yoga sunt alte modalități de a face față somnolenței excesive în timpul zilei, a sfătuit Dr. Raja.

Stefan Predescu

Stefan Predescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: