De ce tânjim după mâncarea de confort

Mulți dintre noi caută alinare în mâncăruri reconfortante în perioadele de stres. Dar ce le face atât de atrăgătoare?
O mulțime de oameni apelează la alimente reconfortante atunci când se simt deprimați, stresați sau au nevoie de o mică încurajare. Alimentele reconfortante sunt adesea asociate cu amintiri fără griji și pot, într-o anumită măsură, să ofere un sentiment de căldură și reasigurare. Dar de ce tânjim mereu după aceste alimente? Și, în ciuda numelui, ne reconfortează ele cu adevărat?
Charles Spence, psiholog experimental la Universitatea din Oxford, crede că oamenii asociază alimentele reconfortante cu amintiri pozitive și fericite, atât în mod conștient, cât și în subconștient.
„Este un aliment pe care cineva l-a primit atunci când a fost îngrijit în copilărie, de exemplu, și este ceva la care, ca adulți, oamenii ajung atunci când se simt amenințați din punct de vedere emoțional”, a declarat Spence pentru Live Science.
Spence a scris pe larg despre psihologia mâncării de confort. Într-o lucrare din 2017 publicată în International Journal of Gastronomy and Food Science, el a scris că alimentele de confort tind să fie simplu de preparat, sunt adesea asociate cu un fel de sărbătoare din trecut și sunt adesea bogate în zaharuri sau carbohidrați, ceea ce înseamnă că sunt aproape întotdeauna calorice.
De ce poftesc oamenii la mâncăruri de confort?
Cercetările au descoperit că creierul „recompensează” oamenii atunci când aceștia consumă anumite alimente. Potrivit unei lucrări din 2020 publicată în revista Physiology & Behavior, creierul are „puncte fierbinți hedonice” – subregiuni specializate care amplifică sentimentul de recompensă sau „plăcerea” pentru gusturile gustoase, inclusiv alimentele zaharoase, grase și sărate. Acest lucru poate avea ca rezultat o lovitură de dopamină care amplifică motivația unei persoane de a căuta și de a consuma recompense alimentare gustoase.
Prin urmare, oamenii ar putea fi stimulați de creierul lor să caute și să consume anumite alimente.
Dar de ce oare alimentele de confort sunt, în general, oarecum nesănătoase? Și de ce este neobișnuit să poftești la o salată sau la un baton de țelină atunci când încerci să-ți îmbunătățești starea de spirit?
Dopamina este o substanță chimică esențială a creierului care joacă un rol major în stabilirea stării de spirit a unei persoane și, după cum se observă în studiul menționat mai sus, a înclinațiilor unei persoane către recompensă și motivație. Diferite studii au constatat că anumite alimente – denumite uneori alimente „hiper-palatabile” – catalizează sentimente intense de plăcere. Drept urmare, creierul ne încurajează să urmărim aceste articole în mod repetat.
Potrivit Școlii de Sănătate Publică de la Harvard, alimentele hiper-palatabile sunt, în general, ușor de digerat și sunt dulci, sărate sau bogate. Se știe că alimentele hiper-palatabile stimulează eliberarea de diverși hormoni, dincolo de dopamină, inclusiv insulina, cortizolul (stres) și leptina (foame). Creșterile acestor hormoni pot duce la pofte pentru un anumit aliment sau gust. Alimentele sănătoase tind să nu conțină niciunul dintre aceste elemente – verdețurile cu frunze, de exemplu, sunt bogate în vitamine, minerale și fibre, dar sărace în zahăr și sare – și astfel creierul unei persoane tinde să nu le poftească în același mod în care o face cu o gogoașă sau o felie de pizza.
Sunt alimentele de confort cu adevărat eficiente?
Alimentele de confort sunt o încercare de a se simți mulțumit sau un mijloc de a calma stresul, dar studiile par să indice că acestea nu sunt întotdeauna eficiente în atingerea acestui obiectiv
Un studiu realizat în 2020 de OnePoll a constatat că, pentru a face față impactului pandemiei și blocajelor asociate, două treimi dintre adulții americani au consumat, conștient sau inconștient, alimente care le plăceau în copilărie. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate (41%) dintre respondenți au declarat că apelează la alimente reconfortante pentru a „aduce fericire”.
Mai mult, într-un sondaj realizat în 2022 în rândul a 2.000 de adulți din Marea Britanie, realizat în numele supermarketului Aldi, una din patru persoane a recunoscut că mănâncă mâncăruri reconfortante de cel puțin cinci ori pe săptămână, chiar dacă mai mult de jumătate (56%) au spus că aceste mese îi fac să se simtă mai rău. Același raport a constatat că 57% dintre participanți au mărturisit că au fost cuprinși de regrete după ce au mâncat alimentele de confort preferate. Alimentele de confort, par să sugereze aceste studii, sunt eficiente în furnizarea de lovituri de dopamină pe termen scurt, dar pot duce adesea la sentimente de remușcare și rușine pe termen lung, poate pentru că oamenii sunt conștienți că aceste alimente nu sunt benefice din punct de vedere nutrițional pentru ei.
Cu toate acestea, alte cercetări au constatat că alimentele de confort au capacitatea de a ne liniști și de a ne oferi sentimente de consolare – doar că nu mai mult decât orice alt aliment. Un studiu din 2014 publicat în revista Health Psychology a concluzionat că alimentele de confort pot duce la o ridicare imediată a stării de spirit, dar a constatat că orice aliment, indiferent dacă cineva a avut sau nu poftă de el, are capacitatea de a obține același rezultat. Cercetătorii au spus că indivizii ar putea acorda „credit” alimentelor de confort pentru efectele asupra stării de spirit care ar fi avut loc chiar și în absența acelui anumit aliment.