Consumul de carne de vită, de miel, de porc și de carne procesată va crește riscul de boli coronariene mai târziu în viață, potrivit unei noi meta-analize a studiilor efectuate pe peste 1,4 milioane de persoane care au fost urmărite timp de 30 de ani.

Denumită și boală coronariană, afecțiunea este principala cauză de deces și invaliditate la nivel mondial. Ea se dezvoltă atunci când depozitele grase de colesterol creează acumulări de plăci pe pereții arterelor care alimentează inima cu sânge.

Cum crește riscul de boli coronariene

Riscul de boli coronariene a crescut odată cu creșterea cantității de carne, potrivit studiului publicat în revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition. Studiul se referă la carnea roșie și la cea procesată.

Pentru fiecare 50 de grame de carne de vită, miel și porc consumată, riscul de boli coronariene a crescut cu 9%. O porție recomandată de carne este de aproximativ 85 de grame, de mărimea unui săpun sau a unui pachet de cărți, potrivit Societății Americane de Cancer.

Consumul de carne procesată și cancerul intestinal

Pentru fiecare 50 de grame de carne procesată, cum ar fi șuncă, jambon sau cârnați, consumată, riscul a crescut cu 18%.

„Carnea procesată pare să fie mai rea pentru bolile coronariene”, a declarat coautorul studiului, Anika Knüppel, epidemiolog nutriționist la departamentul de sănătate a populației de la Universitatea Oxford.

„Acest lucru este în concordanță cu ceea ce s-a constatat pentru cancerul intestinal, unde s-a demonstrat că carnea procesată este asociată cu o creștere mai mare a riscului decât carnea roșie”, a spus Knüppel.

Fără șuncă la micul dejun

De la 9 la 18% nu sună ca un risc atât de mare? S-ar putea, dacă luați în considerare că puțini oameni mănâncă mai puțin de 2 uncii de carne roșie sau procesată la orice masă.

Luați ca exemplu o cină la restaurant cu o bucată de carne de vită tipică. Fileurile, mușchiuleții, fripturile de vită și de costiță consumate la un restaurant pot cântări între 255 și 340 de grame. Asta înseamnă că ați putea consuma cu ușurință între 142 și 198 de grame de carne de vită la o singură masă. Ați mâncat șuncă la micul dejun? Riscul dumneavoastră este și mai mare.

Nici o problemă cu păsările de curte

Raportul a oferit, de asemenea, o veste bună pentru carnivori: Nu pare să existe o legătură între consumul de păsări de curte, cum ar fi puiul și curcanul, și un risc crescut de boli coronariene.

Considerate carne slabă, majoritatea tipurilor de carne de pasăre nu conțin nivelurile de grăsimi saturate care se găsesc în carnea roșie și nici nivelurile ridicate de sodiu care fac parte din carnea procesată. Grăsimile saturate joacă un rol major în dezvoltarea plăcii pe pereții arterelor, un factor cheie care contribuie la blocajele asociate cu bolile coronariene. Sodiul poate crește tensiunea arterială, restricționând, de asemenea, fluxul de sânge către inimă.

Carnea roșie și cea procesată. Treceți la o dietă bazată pe plante

Studiile au arătat că cele mai bune diete de urmat pentru a reduce riscul de boli de inimă sunt cele pe bază de plante. În clasamentul pentru cea mai bună dietă pentru sănătatea inimii realizat de U.S. News & World Report, dieta mediteraneană a fost la egalitate cu dieta DASH și dieta Ornish pentru primele locuri în topul celor mai bune diete sănătoase pentru inimă.

Dieta Ornish

Dieta Ornish a fost creată în 1977 de către Dr. Dean Ornish, fondatorul Institutului non-profit de Cercetare în Medicina Preventivă din California. Ornish numește dieta singurul program dovedit științific pentru a inversa bolile de inimă într-un studiu clinic aleatoriu, fără medicamente sau intervenții chirurgicale. Experții au spus, însă, că dieta este restrictivă și greu de urmat.

Dieta DASH

Dieta DASH este adesea recomandată pentru a reduce tensiunea arterială. Premisa sa este simplă: Mâncați mai multe legume, fructe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, în timp ce reduceți mult orice aliment bogat în grăsimi saturate și limitați consumul de sare.

Planul de masă include trei produse din cereale integrale în fiecare zi, patru până la șase porții de legume, patru până la șase porții de fructe, două până la patru porții de produse lactate și câteva porții de carne slabă și nuci/semințe/leguminoase. Studiile au arătat că urmarea acestei diete poate reduce tensiunea arterială în câteva săptămâni.

Dieta mediteraneană, alternativă la carnea roșie și cea procesată

Dieta mediteraneană a luat medalia de aur pentru cea mai bună dietă la nivel general în clasamentul din 2021. Aceste aprecieri nu sunt surprinzătoare, deoarece numeroase studii au constatat că dieta mediteraneană poate reduce riscul de diabet, colesterol ridicat, demență, pierderea memoriei, depresie și cancer de sân. Mâncărurile din regiunea însorită a Mediteranei au fost, de asemenea, legate de oase mai puternice, o inimă mai sănătoasă și o viață mai lungă.

Spuneți adio zahărului rafinat și făinii

Dieta se caracterizează prin gătit simplu, pe bază de plante, majoritatea fiecărei mese fiind axată pe fructe și legume, cereale integrale, fasole și semințe, cu câteva nuci și un accent deosebit pe uleiul de măsline extravirgin. Spuneți adio zahărului rafinat și făinii, cu excepția unor ocazii rare. Grăsimile, altele decât uleiul de măsline, cum ar fi untul, sunt consumate rar, dacă nu chiar deloc.

O masă în fiecare săptămână pe bază de fasole

Carnea își poate face rareori apariția, de obicei doar pentru a aromatiza un fel de mâncare. În schimb, mesele pot include ouă, produse lactate și carne de pasăre, dar în porții mult mai mici decât în dieta occidentală tradițională. Peștele, cu toate acestea, este un aliment de bază.

Doriți să faceți din dieta mediteraneană unul dintre obiectivele dumneavoastră? Începeți prin a găti o masă în fiecare săptămână pe bază de fasole, cereale integrale și legume, folosind ierburi și condimente pentru a adăuga punch. Când o seară pe săptămână este o nimica toată, adăugați două, iar de acolo construiți mesele fără carne.