Un sfat pe zi, cu Prof. Univ. Dr. Marin Burlea. Un copil hrănit cu grijă ajunge un adult sănătos

Primele 1.000 de zile, de la concepţie până la vârsta de 2 ani, sunt definitorii pentru dezvoltarea sănătoasă a viitorului adult, nutriţia fiind un element esenţial în această perioadă. Studii recente arată că 70% dintre copiii de 1-3 ani din România mănâncă alimente nepotrivite vârstei lor.

shop.libertatea.ro

În plus, diversificarea alimentaţiei sugarilor începe, de obicei, mai devreme de 4  luni şi doar 26% dintre copiii de 1-3 ani sunt hrăniţi cu lapte adaptat nevoilor nutriţionale specifice vârstei. Insist pe faptul că alăptarea este foarte importantă pentru bebeluş, trebuie alăptat minim şase luni, diversificare la şase luni pentru cei care sunt alimentaţi natural, cu păstrarea alimentaţiei la sân până la un an. OMS recomandă pentru ţările în curs de dezvoltare menţinerea alimentaţiei la sân până la doi ani. Speranţa pentru a avea un sistem imunitar corect este alăptarea. Alăptarea la sân este perfect adaptată nevoilor nutriţionale ale copilului, toleranţă maximă, protecţie antiinfecţioasă, microbiană şi virală, anti-alergică, protejează de obezitate şi diabet. Legătura afectivă unică între mamă şi copil se creează în timpul alăptării.

Ulterior, copiii învață comportamentele prin observație și participarea la activități → modelul părinților și îngrijitorilor reprezintă o oportunitate ideală de promovare a comportamentelor alimentare pozitive. Studiile făcute de-a lungul timpului au arătat similarități nutriționale la mame și fiice: consumul de băuturi, consumul de fructe și legume, consumul de grăsimi, minerale și vitamine.

Recomandări pentru familii

farmec.ro - Livrăm frumusețe!
  • Se recomandă mesele în familie, momente în care copiii sunt încurajați să consume aceeași alimentație sănătoasă ca și părinții;
  • Echilibrarea aportului caloric cu activitatea fizică efectuată pentru a asigura creşterea normală;
  • 60 min de joc moderat sau intens;
  • Încurajarea consumului de fructe şi legume, limitarea consumului de sucuri;
  • Folosirea uleiurilor vegetale, care au conţinut redus de grăsimi saturate;
  • Consumul de produse de panificaţie cu cereale integrale, în dauna celor rafinate (făina albă);
  • Consumul de lapte degresat (1,5-2%) sau cu conţinut redus de lipide ;
  • Încurajarea consumului de peşte, mai ales a uleiurilor de peşte;
  • Reducerea aportului de sare, inclusiv cel din alimentele procesate.

 

Prof. Dr. Marin Burlea a fost șeful Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului „Sfânta Maria” din Iaşi și Președintele Societăţii Române de Pediatrie.

elefant.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *