Bolile cardiovasculare fac ravagii printre tineri. Care sunt cauzele

Programul Naţional de Boli Cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor, iar numărul celor care ajung la spital cu infarct miocardic este din ce în ce mai mare. Medicii cardiologi susțin că prototipul celui care vine la camera de gardă direct cu infarct are 30-35 de ani, e fumător, grăsuț cu un job bun. Continuă lectura “Bolile cardiovasculare fac ravagii printre tineri. Care sunt cauzele”

Un factor genetic poate influența dependența de alcool

Dependența de alcool

În ultimii ani, a crescut numărul persoanelor care ajung în cabinetele de psihiatrie din cauza consumului de alcool. Potrivit medicilor psihiatri, cam o treime dintre pacienții de sex feminin au probleme legate de consumul de alcool, pentru sexul masculin această proporție ajungând la jumătate și uneori peste. Continuă lectura “Un factor genetic poate influența dependența de alcool”

Raport. Numărul accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influența alcoolului a crescut cu 39%

Accident

Specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ai Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române au întocmit ,,Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2018”. Din raport reiese că, anul trecut, în fiecare zi s-au produs, în medie 24 de accidente rutiere grave care s-au soldat cu 5 morți, 22 de răniți grav și 9 răniți ușor.

„În anul 2018, cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe raza localităţilor urbane, 39%. Pe drumurile din afara localităţilor, evenimentele rutiere grave, deşi cel mai puţin numeroase, au cel mai ridicat indice de mortalitate, de 34.4. Cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe stradă și pe drumurile naţionale, împreună reprezentând peste două treimi din totalul evenimentelor rutiere. Pe drumurile naţionale şi-au pierdut viaţa jumătate dintre persoanele decedate în accidentele rutiere în anul 2018, de peste 2,3 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă.

Intersecţiile şi curbele constituie elemente de infrastructură cu potenţial ridicat de risc, dovadă numărul ridicat de accidente înregistrate. La un număr aproximativ egal de accidente, în curbe și-au pierdut viaţa de peste două ori mai multe persoane față de intersecții. Faţă de anul 2017, valorile indicatorilor care descriu accidentele rutiere grave produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată sunt aproape de două ori mai mari. Mortalitatea este foarte ridicată (95%): în 21 de evenimente și-au pierdut viața 20 de persoane”, se arată în raportul publicat de IGPR.

Alte date din raport: agresivitatea și alcoolul

Indicele de responsabilitate, care reflectă implicarea cu vinovăție a participanților la trafic la producerea unui accident rutier arată că bicicliştii și motocicliștii manifestă un comportament rutier mult mai puţin responsabil, fiind cu o mare frecvenţă vinovaţi de producerea accidentelor în care sunt implicaţi.

 

La polul opus, cei care conduceau un mijloc de transport în comun și au fost implicați într-un accident rutier au fost doar în 1 din 5 cazuri vinovați de producerea acelui accident.

Pe drumurile din afara localităţilor, preocupările de natură a distrage atenţia devin a doua cea mai frecventă cauză a accidentelor grave, după neadaptarea vitezei la condițiile de drum, păstrând o valoare foarte ridicară a mortalităţii (41%).

În anul 2018, numărul accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influența alcoolului a crescut cu 39% .

Riscul de a muri în cazul producerii unui accident se dublează prin neportul centurii de siguranță: dacă 1 din 8 victime care au purtat centura în momentul accidentului și-a pierdut viața în urma impactului, în cazul victimelor care nu purtau centura 1 din 4 a decedat.

Mai puţin de 10% dintre şoferi au recunoscut că s-au aflat în situaţia de a fi condus autovehiculul după ce au consumat băuturi alcoolice; aproximativ 1% dintre respondenţi declară că se află frecvent în această situaţie; cel mai frecvent, acest comportament este motivat de parcursul scurt pe care îl aveau de făcut; între 9% şi 25% (în funcţie de concentraţia de alcool a băuturii) au opinat că pot consuma o anumită cantitate de alcool, fără a le fi afectată capacitatea de a conduce autovehiculul.

Agresivitatea în trafic se manifestă cel mai frecvent prin flash-uri şi claxoane, gesturi ori cuvinte obscene, iar conducătorii auto susţin că sunt de trei până la de şaptesprezece ori mai frecvent victimele decât autorii acesteia, în funcţie de forma manifestării.