Obiceiuri frecvente care afectează în tăcere ficatul

Ficatul este unul dintre cele mai harnice organe din corpul uman. El detoxifică substanțele nocive, ajută la digestie, stochează nutrienți și reglează metabolismul.

În ciuda rezistenței sale remarcabile – și chiar a capacității sale de regenerare – ficatul nu este indestructibil. De fapt, multe obiceiuri zilnice, adesea trecute cu vederea, pot provoca treptat daune care, în timp, pot duce la afecțiuni grave precum ciroza (cicatrizarea permanentă a ficatului) sau insuficiența hepatică.

Una dintre provocările bolilor hepatice este faptul că pot reprezenta o amenințare tăcută. În stadiile incipiente, pot cauza doar simptome vagi, precum oboseală constantă sau greață.

Pe măsură ce deteriorarea avansează, pot apărea semne mai evidente. Unul dintre cele mai recognoscibile este icterul, când pielea și albul ochilor capătă o tentă galbenă.

Deși majoritatea oamenilor asociază bolile hepatice cu consumul excesiv de alcool, alcoolul nu este singurul vinovat. Dipa Kamdar, Senior Lecturer in Pharmacy Practice, Kingston University, descrie cinci obiceiuri frecvente care pot afecta în tăcere ficatul:

1. Consumul excesiv de alcool

Alcoolul este, probabil, cea mai cunoscută cauză a afectării ficatului. Când bei alcool, ficatul tău lucrează pentru a-l descompune și a-l elimina din organism. Însă un consum excesiv suprasolicită acest proces, cauzând acumularea de subproduse toxice care afectează celulele hepatice.

Boala hepatică alcoolică evoluează în etape. La început, grăsimea începe să se acumuleze în ficat (steatoză hepatică), adesea fără simptome vizibile și reversibilă dacă se renunță la consum. Consumul continuu poate duce la hepatită alcoolică, unde inflamația și cicatrizarea încep să se formeze pe măsură ce ficatul încearcă să se vindece.

În timp, această cicatrizare se poate transforma în ciroză, o afectare severă care compromite funcția hepatică. Deși ciroza este dificil de reversat, oprirea consumului de alcool poate preveni agravarea.

Chiar și consumul moderat, menținut pe termen lung, poate avea efecte negative, mai ales în combinație cu alți factori de risc, precum obezitatea sau administrarea de medicamente. Experții recomandă să nu se depășească 14 unități de alcool pe săptămână și să se includă zile fără alcool pentru a permite refacerea ficatului.

2. Dieta dezechilibrată și obiceiurile alimentare nesănătoase

Nu este nevoie să bei alcool pentru a dezvolta probleme hepatice. Grăsimea se poate acumula în ficat din cauza unei diete nesănătoase, ducând la o afecțiune cunoscută în prezent drept boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD), anterior denumită steatoză hepatică non-alcoolică (NAFLD).

Excesul de grăsime în ficat poate afecta funcția acestuia și, în timp, poate provoca inflamații, cicatrizări și, eventual, ciroză. Persoanele supraponderale – în special cele cu grăsime abdominală – au un risc mai mare de MASLD. Alți factori de risc includ tensiunea arterială crescută, diabetul și colesterolul ridicat.

Dieta joacă un rol major. Alimentele bogate în grăsimi saturate, precum carnea roșie, alimentele prăjite și gustările procesate, pot crește nivelul colesterolului și favoriza acumularea de grăsime în ficat. Alimentele și băuturile bogate în zahăr reprezintă, de asemenea, un risc major. Un studiu din 2018 a arătat că persoanele care consumau mai multe băuturi îndulcite aveau un risc cu 40% mai mare de a dezvolta steatoză hepatică.

Alimentele ultraprocesate, precum fast-food-ul, mesele semipreparate și gustările pline de zahăr și grăsimi nesănătoase, solicită suplimentar ficatul. Un studiu amplu a demonstrat că persoanele care consumau mai multe alimente procesate aveau un risc semnificativ mai mare de probleme hepatice.

Pe de altă parte, o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale, poate preveni – și chiar inversa – steatoza hepatică. Cercetările sugerează că dietele bogate în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și pește pot reduce grăsimea hepatică și pot îmbunătăți factori de risc precum glicemia sau colesterolul crescut.

Hidratarea este, de asemenea, esențială. Se recomandă consumul a aproximativ opt pahare de apă pe zi pentru a sprijini procesele naturale de detoxifiere ale ficatului.

3. Utilizarea excesivă a analgezicelor

Mulți oameni apelează la analgezice fără prescripție, precum paracetamolul, pentru dureri de cap, dureri musculare sau febră. Deși, în general, sunt sigure dacă sunt utilizate corect, administrarea în exces – chiar și cu puțin peste doza recomandată – poate fi extrem de periculoasă pentru ficat.

Ficatul descompune paracetamolul, dar în acest proces produce un subprodus toxic numit NAPQI. În mod normal, organismul neutralizează NAPQI cu ajutorul unei substanțe protectoare numite glutation. Însă, în caz de supradoză, rezervele de glutation se epuizează, permițând acumularea de NAPQI care atacă celulele hepatice. Acest lucru poate duce la insuficiență hepatică acută, uneori fatală.

Chiar și supradozele mici sau combinarea paracetamolului cu alcool pot crește riscul de afectare severă. Respectă întotdeauna doza recomandată și consultă un medic dacă ai nevoie frecvent de calmante.

4. Lipsa de mișcare

Un stil de viață sedentar este un alt factor major de risc pentru bolile hepatice. Inactivitatea fizică contribuie la creșterea în greutate, rezistența la insulină și disfuncții metabolice – toate favorizând acumularea de grăsime în ficat.

Vestea bună este că exercițiile fizice pot aduce beneficii ficatului chiar și fără o pierdere semnificativă în greutate. Un studiu a arătat că doar opt săptămâni de antrenament cu greutăți au redus grăsimea hepatică cu 13% și au îmbunătățit controlul glicemiei. Exercițiile aerobice sunt, de asemenea, eficiente: mersul alert timp de 30 de minute, cinci zile pe săptămână, reduce grăsimea hepatică și îmbunătățește sensibilitatea la insulină.

5. Fumatul

Majoritatea oamenilor asociază fumatul cu cancerul pulmonar sau bolile cardiovasculare, dar puțini știu cât de grav afectează ficatul.

Fumul de țigară conține mii de substanțe toxice care suprasolicită ficatul, forțându-l să le filtreze și să le descompună. În timp, acest lucru duce la stres oxidativ, un proces în care molecule instabile (radicali liberi) afectează celulele hepatice, restricționează circulația sângelui și contribuie la cicatrizare (ciroză).

Fumatul crește semnificativ riscul de cancer hepatic. Substanțele nocive din fumul de tutun – inclusiv nitrozaminele, clorura de vinil, gudronul și 4-aminobifenilul – sunt cunoscute ca fiind cancerigene. Potrivit Cancer Research UK, fumatul este responsabil de aproximativ 20% din cazurile de cancer hepatic din Marea Britanie.

Sfaturile expertului Dipa Kamdar

Ficatul este un organ remarcabil de rezistent – dar nu este invincibil. Îl poți proteja consumând alcool cu moderație, renunțând la fumat, administrând corect medicamentele, adoptând o dietă echilibrată, menținând un stil de viață activ și hidratarea corespunzătoare.

Dacă observi simptome care ar putea semnala probleme hepatice, precum oboseală persistentă, greață sau icter, nu amâna vizita la medic. Cu cât problemele hepatice sunt depistate mai devreme, cu atât șansele de tratament eficient sunt mai mari.