Cheia opririi consumului excesiv de alcool ar putea fi ascunsă în 500 de neuroni. Studiu

Creierul ar putea avea un „buton de oprire” ascuns pentru consumul compulsiv de alcool, iar acesta ar fi controlat de mai puțin de 500 de neuroni, sugerează un nou studiu.

Publicată în revista Nature Neuroscience, cercetarea a arătat că, la șoareci, activarea sau inhibarea acestui mic grup de neuroni poate reduce sau, dimpotrivă, stimula comportamentul de tip binge drinking (consum excesiv, rapid și episodic de alcool).

Dacă același „comutator” ar exista și la oameni, acest mic circuit neuronal ar putea deveni o nouă țintă pentru tratamentele tulburării legate de consumul de alcool.

„În ultimii 5–10 ani, am învățat că diversitatea creierului este absolut uluitoare și că nu este nevoie de mulți neuroni pentru a controla comportamente complexe”, a declarat autorul principal, dr. Gilles Martin, profesor asociat de neurobiologie la UMass Chan Medical School, pentru Live Science: „Acest studiu pare să confirme perfect acest lucru.”

Frâna invizibilă din creier

De aproape un deceniu, cercetătorii suspectau că cortexul orbitofrontal medial – o zonă cerebrală implicată în evaluarea recompenselor în raport cu consecințele negative – joacă un rol în comportamentul de binge drinking. Însă până de curând, nu dispuneau de tehnologia necesară pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în această regiune.

Acum, folosind șoareci modificați genetic pentru a avea un echivalent molecular al unui „întrerupător genetic de lumină”, echipa coordonată de dr. Martin a explorat structurile ascunse din această rețea complexă de neuroni.

Folosind optogenetica – o tehnică prin care lumina poate activa sau dezactiva anumite gene – cercetătorii au identificat în timp real ce celule nervoase se activau ca răspuns la consumul de alcool. Apoi, au putut stimula sau inhiba acea zonă cerebrală pentru a observa efectele asupra comportamentului șoarecilor.

Rezultatul? Un mic grup de neuroni, reprezentând aproximativ 4% din cortexul orbitofrontal medial, se activa atunci când șoarecii consumau alcool.

Ce se întâmplă când „stingi lumina” în această zonă

Când cercetătorii au inhibat acel grup de neuroni, consumul de alcool al șoarecilor a crescut continuu, săptămână după săptămână. În schimb, activarea acestora a dus la un consum semnificativ mai mic.

„Acest lucru sugerează că grupul de neuroni funcționează ca un mecanism intern de frânare, care până acum era necunoscut”, a spus dr. Martin.

Manipularea acestui grup neuronal nu a afectat alte comportamente. Studiul a arătat că nu s-a modificat nici cantitatea de apă consumată de șoareci, nici nivelul lor de activitate fizică.

„Cred că este pentru prima dată când o substanță de abuz activează un grup de neuroni care, de fapt, contracarează efectele acelei substanțe”, a adăugat dr. Martin.

Dacă acest mecanism există și la oameni

Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a verifica dacă oamenii dispun de un astfel de „buton de oprire”. Dar, dacă se confirmă, descoperirea ar putea explica de ce unii oameni au mai multe dificultăți în a rezista consumului excesiv de alcool.

„Dacă o persoană nu are acele semnale aversive sau de respingere, aceasta poate fi mai predispusă la consum excesiv de alcool”, a declarat dr. David Werner, profesor asociat de psihologie la Binghamton University, specializat în neurobiologia consumului de alcool, care nu a fost implicat în studiu.

Potrivit dr. Werner, studierea în detaliu a acestui „subgrup neuronal unic” ar putea deschide noi căi terapeutice.

Descoperiri neașteptate

Faptul că acești neuroni cu rol de „oprire” au fost descoperiți în cortexul prefrontal a fost cea mai surprinzătoare parte a studiului, a subliniat dr. Martin. Până acum, neuronii inhibitori care generează aversiune față de anumite comportamente sau experiențe erau identificați în alte regiuni ale creierului.

Rămâne de văzut ce se întâmplă la persoanele care consumă alcool în exces, pe termen lung, deoarece studiul nu a evaluat efectele stimulării continue în timp.

O altă surpriză: acest grup de neuroni pare a fi specific pentru alcool. În experiment, activarea acestui cluster nu a modificat consumul de zaharină (un îndulcitor artificial similar cu zahărul, care activează și el sistemele de recompensă).

„Presupunerea mea este că fiecare drog sau substanță activează un grup neuronal diferit”, a precizat dr. Martin.

Cum se încadrează acest mecanism în tabloul general al dependenței

Potrivit dr. Werner, alcoolul afectează „numeroase ținte” din creierul uman. Pentru el, va fi foarte interesant să afle cum se încadrează acest cluster în mecanismul complet al tulburării legate de consumul de alcool.

„Ceea ce determină apariția tulburării de consum de alcool la o persoană nu este valabil neapărat pentru altcineva”, a concluzionat dr. Werner.