Muzica pentru dormit și muzica pentru studiu au asemănări surprinzătoare

Ce tip de muzică folosiți în timp ce studiați? Ce tip de muzică ați folosi pentru a adormi noaptea? V-ați întrebat vreodată de ce alegeți anumite tipuri de muzică? Se pare că muzica folosită pentru ambele situații este, de fapt, destul de asemănătoare.

Potrivit unui studiu recent al Universității Aarhus, care a analizat date de la serviciul de streaming Spotify, muzica pe care oamenii o ascultă în timp ce studiază și în timp ce dorm are mai multe asemănări decât cu muzica în general.

Cercetătorii au folosit atât o analiză calitativă, cât și una cantitativă pentru a compara cele două tipuri de muzică în funcție de piese, genuri și caracteristici audio.

Studiul a constatat că oamenii folosesc tipuri similare de muzică pentru a însoți aceste sarcini.

„Studiul nostru sugerează că muzica folosită pentru a studia și muzica folosită pentru a dormi împărtășesc multe caracteristici în ceea ce privește piesele, genurile și caracteristicile audio. Această similitudine evidențiază potențialul muzicii de a crea o atmosferă plăcută, dar nu prea deranjantă, permițând persoanelor să se concentreze asupra studiului și să se relaxeze pentru a dormi”, spune Rebecca Jane Scarratt, doctorandă la Centrul pentru muzică în creier de la Universitatea Aarhus.

Efecte relaxante asupra creierului

Cercetătorii au analizat mai multe liste de redare aparent folosite pentru studiu sau pentru relaxare înainte de culcare și au descoperit că aceste două tipuri de muzică au caracteristici similare, precum tempo-ul lent și modelele repetitive.

Printre cele mai frecvente genuri găsite în ambele seturi de date se numără muzica pop, lo-fi, clasică și ambientală.

Potrivit studiului, asemănările ar putea fi atribuite efectelor lor de calmare și relaxare asupra creierului. Tempo-ul lent și modelele repetitive ale muzicii ajută la scăderea ritmului cardiac și la reducerea stresului, creând un mediu propice atât pentru studiu, cât și pentru somn.

Cercetătorii au folosit, de asemenea, metode statistice pentru a compara caracteristicile audio între diferitele seturi de date și pentru a determina dacă există diferențe semnificative.

Ei au constatat că existau diferențe semnificative între seturile de date privind somnul și cele generale în ceea ce privește „Loudness”, „Energy” și „Valence”, care se referă la tonul emoțional sau starea de spirit a unei piese muzicale. Același lucru s-a întâmplat și între seturile de date generale și cele de studiu, dar nu au existat diferențe mari între seturile de date de studiu și cele de somn.

Potrivit Rebeccăi, rezultatele reprezintă începutul unei noi tendințe de cercetare care compară muzica folosită pentru diferite activități și ar putea duce la o mai bună înțelegere a modului în care muzica ne afectează stările cognitive și emoționale. Constatările aruncă lumină asupra diferenței dintre modul în care se presupune că este folosită muzica în teorie și modul în care este folosită în realitate în practică.

„Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin relația dintre muzică și procesele cognitive, studiul nostru oferă un punct de plecare pentru a explora impactul muzicii asupra stărilor noastre cognitive și emoționale și modul în care aceasta ne poate îmbunătăți viața de zi cu zi”, spune Rebecca Jane Scarratt.