De ce ni se face pielea de găină

Mergeți spre casă în amurg și tremurați când un vânt rece bate pe stradă. Firele de păr de pe brațe ți se ridică și apar mici umflături. Această reacție fizică este obișnuită atunci când ne este frig, suntem speriați sau chiar inspirați. Dar de ce ni se face pielea de găină?

Deși există mai multe explicații posibile pentru motivul pentru care corpul nostru poate deveni un teritoriu privilegiat pentru pielea de găină – un termen care își trage numele de la pielea texturată a unei gâște jumulite – oamenii de știință înțeleg mecanismul care determină apariția pielii de găină.

Sub piele se află mii de mușchi minusculi numiți arrector pili – câte unul pentru fiecare fir de păr de pe corp. Nervii înfășurați în jurul arrector pili transmit semnale electrice care le spun mușchilor când să se contracte. Atunci când se întâmplă acest lucru, mușchii ridică firele de păr atașate, formând pielea de găină.

Pielea de găină nu are un scop clar la oameni, dar capacitatea de a ridica părul de pe corp este utilă pentru majoritatea mamiferelor cu părul lung, potrivit unui articol publicat în revista Folia Primatologica. Păsările și reptilele experimentează, de asemenea, piloerecția – dar la aceste animale, reacția le ridică penele sau solzii. Piloerecția are rolul de a pufni blana și penele și de a forma un strat gros de izolație pentru a le proteja de intemperii.

De ce ni se face pielea de găină

Atunci când animalele cu blană se simt amenințate, această blană în plus le face să pară mai mari în fața potențialilor agresori, a declarat, pentru LiveScience, Thomas Schubert, psiholog la Universitatea din Oslo, Norvegia, care a fost coautor al unor studii privind relația dintre pielea de găină și emoții: „Gândiți-vă la ce se întâmplă când câinele dumneavoastră aude un curier apropiindu-se de ușă. Animalul de companie latră, bineînțeles, dar s-ar putea ca pielea de găină – firele de păr de pe ceafă – să i se ridice în picioare. Multe alte specii de mamifere, inclusiv cimpanzeii – una dintre cele mai apropiate rude primate ale oamenilor – au același răspuns la frică sau agresiune, potrivit articolului din Folia Primatologica. Dar, deoarece părul de pe corp al oamenilor este rar, „pufnirea” nu oferă un avantaj prea mare”.

„Pentru noi, oamenii, nu face cu adevărat nimic pentru a ne proteja. Dar, bazându-se pe faptul că piloerecția există la aproape toate mamiferele, precum și la multe reptile și păsări, oamenii de știință cred că această trăsătură era prezentă la cele mai timpurii mamifere. Ea a fost transmisă primatelor, care au apărut chiar înainte sau după ce dinozaurii au dispărut în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, și apoi a rămas la oameni, în ciuda faptului că nu face prea multe pentru noi. Este un exemplu de trăsătură vestigială, o caracteristică care a fost utilă la strămoșii noștri cu părul lung și care nu a dispărut niciodată. Alte exemple de trăsături vestigiale la oameni includ osul cozii și apendicele. Oamenii au o mulțime de trăsături care nu mai fac nimic. Este doar o relicvă de la strămoșii noștri mamifere”, a declarat Amy Paller, șefa catedrei de dermatologie de la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern.

Pielea de găină ar putea stimula creșterea părului nou

Desigur, nu avem pielea de găină doar atunci când ne este frig sau suntem speriați. O avem și atunci când trăim alte emoții puternice, cum ar fi atunci când ne vedem copiii trecând pe scenă la o absolvire sau când citim o poezie emoționantă. Această reacție apare probabil atunci când sistemul nostru nervos intră în funcțiune, a mai spus Schubert: „ Gândiți-vă cum vă bate inima atât atunci când vă este frică, cât și atunci când sunteți emoționat; în ambele cazuri, sistemul nervos este activat. În mod similar, nervilor înfășurați în jurul mușchilor arrector pili nu le pasă dacă sunteți speriat, excitat sau mișcat; ei primesc doar o avalanșă de semnale chimice de la creier”.

O altă posibilă explicație susține că pielea de găină ar putea stimula creșterea părului nou. În 2020, o echipă de oameni de știință a prelevat mostre de piele de la șoareci și a îndepărtat nervii care se înfășoară în jurul arrector pili. Rezultatele lor, publicate în revista Cell, au arătat că celulele stem ale foliculului pilos, celulele care produc părul, s-au activat mai lent și că părul nou a avut nevoie de mai mult timp pentru a crește.

Folosind o tehnică de imagistică numită microscopie electronică, oamenii de știință au descoperit că acești nervi erau împletiți atât cu celulele stem ale arrector pili, cât și cu celulele stem ale părului. Pe baza acestor rezultate, cercetătorii au propus că piloerecția permite animalelor să crească mai multă blană ca răspuns la frig – un alt motiv potențial pentru care această trăsătură a fost transmisă la aproape toate speciile de mamifere.

În cele din urmă, pielea de găină care apare la o plimbare rece spre casă nu face prea multe pentru a vă ține de cald. În schimb, ele sunt un memento al legăturilor de familie dintre noi și verii noștri mamifere, păsări și reptile.