Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când auzim un ritm constant sau un ton muzical

Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când auzim un ritm constant sau un ton muzical

Potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea Aarhus și Universitatea Oxford, creierul nu doar procesează sunetul, ci se reorganizează activ, modificându-și structura rețelelor în timp real.

Fiecare sunet pe care îl auzim – un ton, un beep – ajunge din ureche în creier, unde este interpretat. Însă acest studiu, publicat în revista Advanced Science, arată că percepția auditivă declanșează un joc complex de unde cerebrale în multiple rețele, influențând felul în care funcționează creierul la nivel fundamental.

Metoda revoluționară FREQ-NESS

Cercetarea, condusă de Dr. Mattia Rosso și Profesor Asociat Leonardo Bonetti de la Centrul pentru Muzică în Creier, Universitatea Aarhus, în colaborare cu Universitatea Oxford, introduce o nouă metodă de imagistică neuronală numită FREQ-NESS (Frequency-resolved Network Estimation via Source Separation).

Această metodă folosește algoritmi avansați pentru a separa rețelele neuronale suprapuse pe baza frecvenței dominante. Odată ce o rețea este identificată prin frecvența sa unică, cercetătorii pot urmări modul în care aceasta se propagă prin creier.

„De obicei, gândim undele cerebrale în categorii fixe – alfa, beta, gamma – și considerăm creierul ca fiind alcătuit din regiuni distincte,” explică Dr. Rosso. „Dar cu FREQ-NESS, vedem o imagine mult mai detaliată a modului în care activitatea cerebrală este organizată în funcție de frecvențe.”

Un progres în cartografierea creierului

FREQ-NESS reprezintă un mare pas înainte în studiul dinamicii neuronale. Spre deosebire de metodele tradiționale care se bazează pe benzi de frecvență predefinite sau pe regiuni specifice, acest proces bazat pe date cartografiază întregul creier cu precizie spectrală și spațială ridicată.

Această metodă deschide noi posibilități pentru:

– Cercetarea neuroștiințifică

– Interfețele creier-computer

– Diagnosticarea afecțiunilor neurologice

Studiul contribuie, de asemenea, la înțelegerea structurii ritmice a creierului, influențând domenii precum:

– Percepția muzicii

– Atenția și procesele cognitive

– Stările de conștiință modificate

Implicațiile pentru cercetarea viitoare

„Creierul nu doar reacționează – se reconfigurează. Iar acum putem vedea acest proces,” afirmă Profesor Bonetti, coautor al studiului și cercetător la Universitatea Aarhus și Universitatea Oxford, citat de https://medicalxpress.com.

Această abordare inovatoare ar putea transforma modul în care sunt studiate răspunsurile neuronale la muzică, conștiința și interacțiunile dintre mintea umană și lumea exterioară.

Un program de cercetare amplu este acum în derulare pentru dezvoltarea acestei metodologii, susținut de o rețea internațională de neurocercetători. Datorită fiabilității ridicate a metodei în diverse condiții experimentale, FREQ-NESS ar putea deschide calea pentru cartografierea personalizată a creierului, oferind perspective unice asupra funcțiilor individuale ale creierului.

Această descoperire marchează un progres semnificativ în neuroștiință, oferind o înțelegere mai profundă a modului în care sunetul interacționează cu rețelele cerebrale și schimbând viitorul studiilor asupra creierului uman.

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *