Obiceiurilor zilnice sănătoase ale super-vârstnicilor, care ajung la 90 de ani fără boli

Obiceiurilor zilnice sănătoase ale super-vârstnicilor, care ajung la 90 de ani fără boli

Persoanele cunoscute sub numele de „super-agers” au demonstrat că, pentru unii, vârsta este într-adevăr doar un număr. „Super-agerii sunt cunoscuți pentru faptul că își mențin aptitudinile mentale de vârf până la vârsta de 90 de ani și evită boala Alzheimer și alte demențe”, spune Dr. Daniel Daneshvar, șeful Diviziei de reabilitare a leziunilor cerebrale de la Spitalul de reabilitare Spaulding, afiliat Harvard: „În timp ce gândirea generală este că memoria scade și funcțiile creierului încetinesc pe măsură ce îmbătrânim, indiferent de situație, studiile pe super-agers sugerează că acest lucru nu este inevitabil și că pot exista modalități de a menține niveluri ridicate de funcții cognitive pentru mult mai mult timp în viață.”

Îmbătrânirea creierului

În medie, volumul și greutatea creierului scad cu aproximativ 5% pe deceniu după vârsta de 40 de ani, cu un declin mai accentuat după vârsta de 70 de ani. Micșorarea creierului afectează în special regiunile cerebrale implicate în învățare și memorie, precum lobul frontal și hipocampul. Un volum mai mic al creierului este, de asemenea, legat de o comunicare mai puțin robustă între regiunile creierului, ceea ce duce la încetinirea vitezei de procesare și poate afecta alte funcții cognitive.

„Aceste modificări obișnuite ale creierului legate de vârstă pot afecta gândirea și pot face mai dificilă reamintirea cuvintelor și a numelor, concentrarea asupra sarcinilor și procesarea informațiilor noi”, detliază Dr. Daneshvar.

Cu toate acestea, creierul super-vârstnicilor se micșorează la aproximativ jumătate din rata medie, iar memoria și abilitățile lor cognitive rămân la același nivel cu cele ale creierelor mai tinere. Ce se întâmplă în creierele super-agerilor pentru a explica acest lucru? Cercetătorii de la Harvard, care publică în numărul din noiembrie 2021 al Cerebral Cortex, oferă un indiciu.

Aceștia au recrutat 40 de adulți în vârstă care au fost identificați ca super-agers. Super-agerii au susținut un test de memorie în timp ce creierele lor au fost scanate cu imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care arată activitatea diferitelor zone ale creierului. Pentru comparație, cercetătorii au efectuat, de asemenea, testul de memorie și scanarea fMRI pe 41 de adulți tineri (cu vârsta medie de 25 de ani). Super-agerii au avut rezultate similare cu cele ale persoanelor tinere la testele de memorie. IRMf a arătat, de asemenea, că activitatea din cortexul vizual al super-vârstnicilor, zona creierului care procesează informațiile vizuale, a fost similară cu cea din creierul tinerilor.

Ce este super despre super-agers?

Studiile au descoperit că genetica este cea mai mare componentă în starea creierului îmbătrânit.

„Știința a identificat aproximativ 100 de gene comune în rândul super-agerilor, deși nu este clar care dintre ele în special sunt legate de beneficiile neurologice”, spune Dr. Daneshvar. „Dacă câștigați la loterie și vă nașteți cu aceste gene, aveți șanse mari să deveniți un super-ager.” Dar ce se întâmplă dacă loteria ta genetică este un eșec? Puteți fi totuși un câștigător cu super-îmbătrânire?

„Super-agerii tind, de asemenea, să urmeze un stil de viață sănătos, iar mulți ajung la 90 de ani fără probleme precum boli de inimă, diabet și hipertensiune arterială”, explică Dr. Daneshvar. Iată o privire asupra obiceiurilor zilnice sănătoase ale multor super-vârstnici și modul în care acestea vă pot ajuta să vă protejați creierul.

Mâncați mai multe „superalimente”

Mulți super-agers urmează diete bogate în alimente bogate în antioxidanți, polifenoli și acizi grași omega-3. S-a demonstrat că acești nutrienți luptă împotriva inflamației și ajută la protejarea organismului de deteriorarea celulelor care cauzează boli. Exemplele includ fructe de pădure, cereale integrale (fulgi de ovăz, quinoa), pește gras (somon, păstrăv), nuci (nuci, migdale), ulei de măsline, legume crucifere (broccoli, varză de Bruxelles, conopidă), avocado și ceai verde.

Nu este surprinzător faptul că aceste alimente sunt de bază în multe diete bazate pe plante asociate cu sănătatea creierului și a inimii, cum ar fi dietele MIND, DASH și mediteraneană. Nu este sigur care dintre aceste alimente sau cantități sunt ideale, așa că concentrați-vă pe mese care conțin o varietate a acestora.

Fiți mai activi

Super-agerii tind să se angajeze în mai multe activități fizice. S-a constatat că exercițiile fizice regulate ajută la menținerea volumului creierului și a funcțiilor cognitive, chiar dacă începeți mai târziu în viață. Exercițiile fizice declanșează schimbări fiziologice în organism, cum ar fi producerea de factori de creștere – substanțe chimice care îmbunătățesc funcția și supraviețuirea celulelor cerebrale și pot stimula, de fapt, formarea de noi celule cerebrale. Multe studii au sugerat că părțile creierului care controlează gândirea și memoria au un volum mai mare la persoanele care fac mișcare decât la cele care nu fac.

Nu contează ce tip de exercițiu faceți

Cercetările au arătat că mersul pe jos, înotul, alte activități aerobice (în special antrenamentul în intervale de intensitate ridicată, sau HIIT), antrenamentul de forță, tai chi și yoga sunt toate asociate cu îmbunătățirea memoriei. Dar consecvența este esențială. „A fi activ în mod regulat duce la beneficii mai mari pentru creier”, spune Dr. Daneshvar.

Fiți mai sociabili

Super-agerii tind să aibă mai multe interacțiuni sociale. Studiile au arătat că implicarea socială regulată este asociată cu creiere mai sănătoase. Opusul este, de asemenea, adevărat: izolarea socială este legată de un volum mai mic de materie cenușie în regiunile creierului legate de cunoaștere.

Provoacă-te

Super-agerii își provoacă creierul, iar studiile au arătat că învățarea de lucruri noi pe măsură ce îmbătrânești ajută memoria. De exemplu, studiați o a doua limbă, învățați un instrument muzical sau adoptați un nou hobby.

Dormiți bine

Super-agerii acordă prioritate și somnului. Recomandările sugerează între șapte și nouă ore pe noapte. „În timpul somnului, creierul elimină deșeurile metabolice care se acumulează devreme în dezvoltarea bolii Alzheimer”, spune Dr. Daneshvar. Un studiu publicat în numărul din noiembrie 2022 al revistei Sleep a constatat că dificultățile de adormire sau de menținere a somnului trei sau mai multe nopți pe săptămână timp de trei luni au crescut riscul de înrăutățire a memoriei la adulții în vârstă.

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *