Care sunt cauzele unui „stomac nervos”

Care sunt cauzele unui „stomac nervos”

Stresul poate provoca „stomac nervos”, dar care este legătura dintre emoțiile negative și simptomele digestive incomode?

Oamenii simt adesea un „nod” în stomac atunci când sunt emoționați, fie că urcă pe scenă pentru a ține un discurs sau intră pe teren pentru un meci de campionat. Stresul și anxietatea pot duce, de asemenea, la greață, balonare dureroasă, constipație și diaree.

Acest fenomen este adesea denumit „stomac nervos” – dar ce îl provoacă, mai exact?

Stomacul nervos apare din cauza legăturii strânse dintre sistemul nervos și sistemul digestiv, a declarat Melissa Hunt, psiholog clinician la Universitatea din Pennsylvania, pentru Live Science.

„Încă din primele etape ale dezvoltării embrionare, creierul, măduva spinării și tractul digestiv sunt strâns legate între ele. Milioane de neuroni trimit informații de la intestin la creier și la fel de mulți neuroni trimit semnale înapoi la intestin”.

Această legătură este deseori denumită axa intestin-creier.

Neuronii, sau celulele nervoase, care căptușesc tractul gastrointestinal alcătuiesc sistemul nervos enteric. Aceștia fac parte din sistemul nervos „autonom”, care reglează funcțiile involuntare ale organismului, cum ar fi respirația, bătăile inimii și digestia. Atunci când alimentele intră în intestin, de exemplu, neuronii enterici determină celulele musculare să se contracte și să împingă alimentele prin intestine, potrivit Harvard Health.

Sistemul nervos autonom este împărțit în două ramuri: parasimpatic și simpatic. Aceste sisteme, supranumite sistemele „odihnă și digestie” și, respectiv, „luptă sau fugi”, se echilibrează reciproc. În general, sistemul nervos parasimpatic relaxează organismul, în timp ce sistemul nervos simpatic întărește răspunsul acestuia la pericol.

Digestia este controlată de ramura parasimpatică”, a spus Hunt. „Când suntem stresați, ramura simpatică este activată și suprimă funcțiile sistemului parasimpatic”. În această stare, organismul eliberează hormoni legați de stres, cum ar fi cortizolul, care suprimă digestia în stomac și în intestinul subțire; între timp, alți hormoni stimulează de fapt intestinul gros.

Se crede că DGBI se caracterizează prin tulburări continue de comunicare între intestin și creier. În timp, oamenii pot deveni anxioși și hipervigilenți în legătură cu simptomele lor gastrointestinale, a precizat Hunt.

„Acest lucru duce la hipersensibilitate viscerală, care devine o buclă vicioasă de feedback de excitare anxioasă, scanarea corpului pentru senzații inconfortabile, catastrofizare, amplificarea acestor senzații, ceea ce crește anxietatea și apoi duce la un disconfort GI crescut și suferință”, a spus ea.

Acesta este motivul pentru care terapia comportamentală este uneori încorporată în planurile de tratament ale pacienților pentru DGBI, potrivit Harvard Health.

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *