Se spune că ochii sunt ferestrele sufletului, dar din ce sunt ei făcuți

Ochii sunt printre cele mai unice organe din corp. Ei ne permit să vedem lumea din jurul nostru, să ne transmitem emoțiile și chiar să fim recunoscuți prin biometrie. Dar din ce sunt făcuți, de fapt, ochii?
Pentru a explica, spune Dr. Parwez Hossain, profesor de oftalmologie la Universitatea Southampton din Marea Britanie, să începem prin a examina structurile cheie ale ochiului.
„Asemănările [în ceea ce privește structura] se aseamănă mai mult cu o cameră foto. Aveți sistemul optic frontal, care constă din cornee și cristalin, și zona fotosensibilă, care se numește retină”, a declarat, pentru Live Science, Dr. Parwez Hossain.
Corneea
Corneea este suprafața frontală netedă a ochiului care acoperă lentila și focalizează cea mai mare parte a luminii care atinge ochiul pe retină, în partea din spate a ochiului. Corneea este alcătuită predominant dintr-o proteină numită colagen, care este dispusă într-un model foarte regulat care ajută lumina să treacă prin ochi. Colagenul întărește, de asemenea, ochiul, ceea ce este important deoarece această regiune este foarte expusă și, prin urmare, vulnerabilă la deteriorări.
Cristalinul
În spatele corneei se află cristalinul care focalizează restul luminii care intră în ochi pe retină. Cristalinul este alcătuit din proteine care îi mențin transparența și îl fac flexibil, astfel încât să își poată schimba forma și să ne permită astfel să vedem obiectele aflate fie aproape, fie departe.
Retina
Potrivit Dr. Hossain, retina poate fi comparată cu o peliculă fotografică. Aceasta este compusă din 10 straturi distincte de celule nervoase, sau neuroni, inclusiv celule fotoreceptoare cu bastonașe și conuri care reacționează la lumină. Atunci când sunt iluminate, aceste celule generează impulsuri electrice. Acestea călătoresc apoi pe nervul optic, care se află în spatele ochiului, și trec în creier, unde sunt interpretate ca viziune.
Multe alte structuri din ochi susțin, de asemenea, vederea, a spus Dr. Hossain. Printre acestea se numără conjunctiva, care este o membrană exterioară protectoare transparentă și subțire care căptușește interiorul pleoapelor și acoperă partea albă a ochiului numită scleră – o altă regiune protectoare care ajută la menținerea formei ochiului.
Irisul
Există, de asemenea, partea colorată a ochiului, cunoscută sub numele de iris, care este alcătuită din mușchi care controlează dimensiunea pupilei, punctul negru din interiorul irisului care permite luminii să treacă prin el până la cristalin. Culoarea irisului depinde de cantitatea de pigment numit melanină pe care o conține. Fluidele, cum ar fi umorul vitros și umorul apos, mențin forma rotundă a ochiului și, respectiv, îl hrănesc.
Pe măsură ce îmbătrânim, compoziția și structura ochilor se schimbă. Una dintre principalele zone în care se întâmplă acest lucru este cea a cristalinului.
„Pe măsură ce îmbătrânim, cristalinul se rigidizează și își pierde capacitatea de a-și schimba forma în timpul focalizării, iar la vârsta mijlocie această pierdere a capacității de focalizare înseamnă că avem nevoie de ochelari de citit pentru focalizarea de aproape”, a declarat, pentru Live Science, John Lawrenson, profesor de științe vizuale clinice la City, University of London.
Bolile oculare
De asemenea, cristalinul devine mai puțin transparent și poate dezvolta zone „tulburi” numite cataractă, a spus Lawrenson. Mai mult de jumătate dintre americanii cu vârsta de peste 80 de ani au avut cataractă la un moment dat. Deși cele mai multe cataracte sunt legate de îmbătrânire, alți factori de risc includ faptul de a avea diabet și de a fuma.
O altă boală oculară comună legată de vârstă este degenerescența maculară legată de vârstă (AMD), care apare în zona centrală a retinei numită macula.
„Deoarece celulele cristalinului și cele ale retinei nu se reînnoiesc, cristalinul și retina sunt cele mai susceptibile de a fi afectate odată cu vârsta”, a spus Lawrenson: „Expunerea la lumina UV și nivelurile ridicate de oxigen din ochi creează condiții care pot duce la deteriorarea celulară.”