De ce durează ceva timp pentru ca pielea să se bronzeze

Răspunsul pielii la expunerea la soare poate părea întârziat, dar există un motiv întemeiat pentru aceasta, au descoperit oamenii de știință.
Prin intermediul experimentelor efectuate atât pe pielea umană, cât și pe cea a șoarecilor, o echipă condusă de biologul molecular Nadav Elkoshi de la Universitatea Tel Aviv din Israel a descoperit că apariția bronzului are loc numai după ce pielea s-a ocupat de repararea de urgență a ADN-ului.
„Avem două mecanisme concepute pentru a proteja pielea de expunerea la radiațiile UV periculoase”, explică Elkoshi în Journal of Investigative Dermatology:
„Primul mecanism repară ADN-ul din celulele pielii deteriorate de radiații, în timp ce al doilea mecanism implică o producție crescută de melanină, care întunecă pielea pentru a o proteja de expunerea viitoare la radiații.”
Elkoshi și echipa sa au emis ipoteza că întârzierea bronzării este un rezultat al prioritizării resurselor. Practic, toate resursele celulei se mobilizează pentru a repara daunele provocate de radiații cât mai repede posibil. Abia după ce această sarcină este finalizată, celula poate aloca resurse pentru producția de melanină.
Cum s-a desfășurat studiul
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au expus mai întâi pielea umană, obținută de la pacienți cu consimțământ la operații chirurgicale și cultivată în vase Petri, la radiații UVB. Acest lucru a fost pentru ca ei să poată studia activitatea din celulă ca răspuns la daunele provocate de radiații.
Ei au confirmat că o proteină kinază numită ATM, activată de deteriorarea ADN-ului și esențială pentru repararea celulelor, intră în acțiune la scurt timp după expunerea la radiațiile UVB. Acest lucru este interesant, dar echipa avea nevoie de mai multe informații.
Așadar, pasul următor a fost acela de a declanșa activarea ATM în absența expunerii la UVB și de a observa rezultatele. Această fază a experimentului a fost realizată pe modele de șoareci și mai multe mostre de piele umană în vase Petri. Atât la pielea de șoarece, cât și la cea umană, s-a dezvoltat un bronz după un interval de timp, chiar și în absența radiațiilor nocive. O examinare atentă a proceselor celulare implicate a arătat că activarea ATM blochează activarea proteinei MITF, responsabilă de creșterea producției de melanină, astfel încât repararea ADN-ului să aibă prioritate.
„Informația genetică trebuie să fie protejată de mutații, astfel încât acest mecanism de reparare are prioritate în interiorul celulei în timpul expunerii la radiațiile ultraviolete de la soare”, explică Carmit Levy, biochimist și biolog molecularist la Universitatea din Tel Aviv.
„Mecanismul de reparare a ADN-ului le spune, în esență, tuturor celorlalte mecanisme din celulă: „Opriți totul și lăsați-mă să lucrez în pace”. Un sistem îl paralizează efectiv pe celălalt, până când corecția ADN-ului ajunge la apogeu, ceea ce se întâmplă la câteva ore după expunerea la UV.”
Importanța descoperirii
Echipa suspectează că repararea ADN-ului poate chiar să valorifice unele dintre componentele mecanismului de pigmentare pentru a maximiza șansele de supraviețuire a celulei și a minimiza șansele de mutație.
Descoperirea, spune echipa, ar putea fi folosită pentru a ajuta la studierea, înțelegerea, prevenirea și tratarea efectelor deteriorării pielii prin radiații.
„Această descoperire științifică a scos la iveală un mecanism molecular care ar putea servi drept bază pentru cercetări ulterioare care ar putea duce la tratamente inovatoare care să asigure o protecție maximă a pielii împotriva daunelor cauzate de radiații”, spune Levy: „Pe termen lung, ar putea chiar contribui la prevenirea cancerului de piele”.