Boala arterelor coronare (CAD) este cel mai frecvent tip de boală cardiacă și apare atunci când acumularea de plăci îngustează sau blochează una sau mai multe dintre arterele care alimentează inima cu sânge. Termenul este adesea utilizat în mod interschimbabil cu boala coronariană (CHD).

În mod specific, CAD este o problemă a uneia sau mai multor artere care alimentează miocardul, stratul muscular al inimii. Acesta este cel mai gros strat de țesut din organ și consumă mai mult oxigen decât restul inimii, necesitând, în consecință, cel mai mare flux sanguin.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), 382.820 de persoane din Statele Unite au murit din cauza CAD în 2020, în timp ce 20,1 milioane de adulți cu vârsta de 20 de ani și peste trăiesc cu această afecțiune.

CAD este cauzată de un proces cunoscut sub numele de ateroscleroză, în care placa se acumulează în pereții interiori ai arterelor, ceea ce face ca acestea să se îngusteze și să devină rigide. Acest lucru blochează circulația sângelui, iar blocajul se poate agrava rapid dacă o bucată de placă se desprinde și provoacă un cheag de sânge, potrivit specialiștilor consultați de livescience.com.

Un factor care sporește probabilitatea apariției aterosclerozei este prezența pe termen lung a unor concentrații ridicate de lipoproteine cu densitate scăzută (LDL) de colesterol în sânge. Aceste niveluri ridicate pot rezulta dintr-o deficiență relativă a receptorilor LDL, care sunt proteine aflate pe membranele diferitelor celule ale organismului, în special ale celulelor hepatice. Receptorii LDL captează LDL din sânge, făcând ca conținutul său – colesterol și molecule de grăsime numite trigliceride – să fie preluat în interiorul celulei și scos din sânge. Astfel, lipsa acestor receptori face ca nivelul colesterolului LDL să fie mai ridicat în sânge.

Nivelurile ridicate de colesterol LDL provoacă și exacerbează ceea ce medicii numesc boală cardiovasculară aterosclerotică, un termen generic pentru modificările aterosclerotice care se pot dezvolta în vasele de sânge din tot corpul; aceasta include CAD, care afectează în mod specific arterele coronare.

Alți factori care pot provoca ateroscleroza includ diabetul de tip 2 necontrolat, hipertensiunea arterială și consumul de tutun.

Care sunt simptomele bolii coronariene?

Simptomele bolii coronariene nu apar, în general, decât atunci când îngustarea și întărirea arterelor coronare încep să obstrucționeze fluxul de sânge către miocard.

Atunci când această obstrucție apare, poate produce angină pectorală – durere în piept sau greutate în piept care apare atunci când inima nu primește suficient oxigen – precum și durere în alte locuri, cum ar fi gâtul, umărul sau brațul. Angina pectorală poate fi stabilă la început, ceea ce înseamnă că apare, în general, doar la efort, legat de activitatea fizică sau de stresul emoțional și de puterea fiecărei contracții a inimii. Cu toate acestea, aceasta poate evolua spre angina instabilă, care este un tip de sindrom coronarian acut (SCA), o serie de afecțiuni asociate cu un flux sanguin brusc și redus către o parte a inimii.

Cunoscut sub denumirea familiară de „atac de cord”, SCA este un spectru care merge de la subtipul cel mai puțin grav, angina instabilă, la un subtip intermediar, infarctul miocardic fără supradenivelare ST (NSTEMI), până la subtipul cel mai grav, infarctul miocardic cu supradenivelare ST (STEMI).

Simptomele SCA rezultate din boala coronariană pot include:

-Dispnee (dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație)
-Dureri în piept sau greutate în piept
-Durere în alte locuri, cum ar fi gâtul, umărul sau brațul 
-Oboseală 
-Palpitații
-Amețeală sau leșin
-Greață
-Transpirație bruscă

Cum se diagnostichează boala coronariană

Pentru a diagnostica boala coronariană, medicii vor examina istoricul medical al pacientului și orice simptome care ar putea indica probleme cardiace. De asemenea, aceștia pot efectua un examen fizic.

Adesea, ei vor solicita un test electrocardiografic (ECG). ECG este o tehnică care detectează schimbările de tensiune în timp de-a lungul inimii, în diferite unghiuri. Atunci când CAD cauzează un blocaj suficient de mare al fluxului sanguin pentru a provoca ischemie (insuficiența alimentării cu sânge) în anumite părți ale inimii, ECG poate arăta anomalii în activitatea inimii.

Medicii vor solicita, de asemenea, analize de sânge. Valorile importante ale sângelui includ concentrația de colesterol LDL în sângele unei persoane și concentrația de trigliceride (molecule de grăsime).

Pacienții pot fi trimiși la un cardiolog pentru teste suplimentare, cum ar fi teste ECG suplimentare, imagistică cu ultrasunete a inimii (ecocardiografie) sau evaluare cu un monitor cardiac portabil, o versiune de ECG pe care o purtați timp de câteva zile sau săptămâni și care transmite date cardiologului.

Complicații ale bolii coronariene

Boala coronariană poate duce la o afecțiune numită ischemie miocardică, în care o arteră nu poate furniza cantități adecvate de sânge și oxigen către miocard. Acest lucru se poate întâmpla din cauza faptului că o arteră se blochează treptat cu placă, ceea ce duce la îngustarea lumenului arterei (mijlocul gol prin care trece sângele) și la întărirea peretelui arterei.

În plus, o arteră aterosclerotică care nu a fost blocată suficient de mult pentru a provoca ischemie poate deveni brusc blocată de o bucată de placă care se desprinde, se blochează și se mărește prin stimularea procesului de coagulare. În general, acest lucru ar duce la un SCA.

Cu toate acestea, chiar și fără o ruptură de placă, creșterea treptată a blocajului determinată de ateroscleroză perturbă capacitatea unei persoane de a desfășura activități fizice, cum ar fi urcatul scărilor sau mersul pe jos în jurul blocului.

Atunci când medicii suspectează că boala coronariană cerebrală a unui pacient ar putea cauza probleme cardiace care pun viața în pericol, cum ar fi SCA, miocardita (inflamația țesutului muscular al inimii) sau pericardita (inflamația sacului care înconjoară inima), se testează sângele pentru a vedea dacă nivelurile anumitor enzime sunt ridicate, inclusiv un grup de enzime numite troponine. Troponinele sunt măsurate deoarece se scurg din țesutul muscular cardiac atunci când acesta este deteriorat.

În cazurile de SCA, medicii pot folosi măsurătorile de troponine și ECG pentru a face distincția între subtipurile largi de SCA, ceea ce are implicații importante pentru tratament și pentru testele ulterioare. În cazurile în care se suspectează fie insuficiență cardiacă, fie miocardită, aceștia vor verifica, de asemenea, nivelul de sânge pentru a determina nivelul de peptidă natriuretică cerebrală (BNP), un hormon care intră în sânge atunci când inima este stresată.

Tratamentul pentru boala coronariană

Tratamentul pentru CAD implică, de obicei, o combinație de medicamente și modificări ale stilului de viață.

Medicamentele pot include medicamente pentru scăderea colesterolului, aspirină (pentru a face mai greu ca trombocitele să se lipească unele de altele și de pereții vaselor de sânge pentru a forma cheaguri), medicamente pentru a încetini inima, crescând în același timp puterea fiecărei contracții, sau medicamente pentru a lărgi vasele de sânge și/sau pentru a reduce tensiunea arterială.

Modificările stilului de viață pot contribui, de asemenea, la reducerea riscului unui pacient de CAD și a problemelor de sănătate aferente. Potrivit Cleveland Clinic , acestea includ oprirea fumatului, limitarea consumului de alcool, menținerea unei greutăți sănătoase, limitarea alimentelor bogate în grăsimi saturate, sodiu și zahăr și dormitul suficient. Acest articol are doar un scop informativ și nu este menit să ofere sfaturi medicale.