Palpitaţiile sunt senzaţii de bătăi cardiace rapide, fâlfâire sau tropăială. Adesea nu sunt periculoase. Dar câteodată ele pot fi semnul unei probleme cardiace serioase, cum ar fi un ritm cardiac anormal (aritmie).

„Oamenii cu bătăi neregulate ale inimii sau aritmie pot să aibă şi palpitaţii. Aritmia este o schimbare a ritmului bătăilor inimii. Aritmiile sunt modificări ale succesiunii normale a bătăilor şi/sau vitezei ritmului normal al inimii. Unii pacienţi nu conştientizează deloc aritmia. Alţii pot descrie simptome, cum ar fi palpitaţii , senzaţie de lipsă a unei bătăi sau fâlfâire, ameţeli, leşin , lipsa de aer sau durere în piept (angina). Atât în tahicardie cât şi în bradicardie poate apărea lipsa afluxului de sânge la creier, arterele coronare, sau restul corpului. Lipsa curgerii sângelui spre creier poate produce ameţeli sau pierderea conştienţei (sincopa).

Lipsa aportului sanguin la arterele coronare poate produce durere în piept sau presiune (angină). Aportul de sânge inadecvat către restul corpului poate produce slăbiciune şi lipsa de aer . În majoritatea timpului, palpitaţiile şi bătăile neregulate ale inimii nu sunt periculoase. Totuşi, câteodată întreruperea ritmului normal al inimii poate fi o problemă serioasă”, explică, pentru doctorulzilei.ro, conf. dr. Florin Mitu, şeful Secţiei de Recuperare Cardio­vasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi.

Atacurile de panică

Medicul spune că unele persoane pot avea palpitaţii şi dacă au probleme valvulare: ”Valvele ajută la mişcarea sângelui prin inimă. Însă, adesea, palpitaţiile nu sunt periculoase şi pot avea alte cauze decât cele legate de inimă. Anumite medicamente, suplimente naturiste şi droguri pot stimula inima să bată mai repede. Medicamente care pot produce palpitaţii includ inhalatoarele pentru astm (spray-uri) şi decongestionantele.

Cofeina (din cafea, ceai sau cola), alcoolul şi tutunul pot şi ele să producă palpitaţii. Oamenii care au tulburare de panică îşi simt inima bătând cu putere când se tem de ceva sau au un atac de panică. Unele afecţiuni, cum sunt bolile tiroidei şi anemia , pot şi ele să producă palpitaţii. Alte cauze obişnuite de palpitaţii includ febra, schimbările hormonale asociate cu menstruaţia, graviditatea sau menopauza , efortul fizic. Teste de monitorizare cardiacă pentru a determina dacă aveţi un ritm cardiac anormal”.

Mergeți la medic

Conf. dr. Florin Mitu recomandă celor care au palpitații să să se adreseze medicului: ”El vă poate recomanda teste de monitorizare cardiacă pentru a determina dacă aveţi un ritm cardiac anormal. Aceste teste pot include purtarea pentru 24 h a unui dispozitiv de electrocardiogramă cum ar fi monitorul Holter. Dacă aveţi palpitaţii însoţite de ameţeli, lipsă de aer, disconfort toracic sau leşin mergeţi imediat la medic.

Primul pas în evaluarea pacienţilor cu palpitaţii este de a determina dacă simptomele sunt datorate aritmiilor. Testele pentru aritmii includ electrocardiograma de repaus (EKG), monitorizarea ritmului timp de 24 de ore (Holter) şi un test de efort maximal. Ocazional, cateterizarea cardiacă cu angiografie se face pentru a detecta boala arterelor coronare sau ale valvelor cardiace, care sunt factori declanşatori ai aritmiilor. Testele sanguine sunt făcute pentru a măsura nivelul hormonilor tiroidieni, potasiului, magneziului şi medicamentelor”.