Americanii beau aproximativ 517 milioane de cești de cafea în fiecare zi, potrivit Asociației Naționale a Cafelei, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai populară băutură din SUA, în afară de apă. Consumul de cafea a fost asociat cu o gamă largă de beneficii pentru sănătate. Dar ne ajuta să trăim mai mult?

Multe studii de amploare sugerează că compușii biologic activi ai cafelei, inclusiv cofeina, pot ajuta la menținerea la distanță a inflamațiilor, a afecțiunilor cronice și chiar a anumitor tipuri de cancer. Dar, deoarece corelația nu este egală cu cauzalitatea, încă nu există suficiente dovezi pentru a spune definitiv că băutul unei cafele de dimineață va duce la o viață mai lungă.

„Deoarece datele provin din studii retrospective și nu din studii randomizate, nu există date suficient de solide pentru a recomanda oamenilor să bea mai multă cafea”, a declarat pentru Live Science Dr. Chip Lavie, director medical de reabilitare cardiacă și cardiologie preventivă la John Ochsner Heart and Vascular Institute din New Orleans.

Acestea fiind spuse, ce anume au descoperit aceste studii mari care leagă consumul de cafea de beneficiile pentru sănătate și de o durată de viață mai lungă?

Potrivit unui studiu din 2018 publicat în jurnalul Progress in Cardiovascular Diseases, există peste 1.000 de compuși biologic activi în cafea. Un component major, numit acid clorogenic îmbunătățește metabolismul glucozei și sensibilitatea la insulină. Acest lucru se traduce prin îmbunătățirea capacității organismului de a procesa zahărul. Sensibilitatea la insulină se referă la cât de sensibile sunt celulele organismului ca răspuns la insulină.

O sensibilitate ridicată la insulină permite celulelor din organism să utilizeze mai eficient glucoza din sânge, reducând glicemia. O analiză sistematică din 2019, publicată în Journal of Traditional and Complementary Medicine, a arătat că aceste efecte reduc riscul de diabet de tip 2. O revizuire sistematică a nouă studii a constatat că persoanele care au băut mai mult de șase cești de cafea pe zi au prezentat un risc mai mic de a dezvolta diabet de tip 2, în comparație cu cele care au băut mai puțin de două, potrivit unui articol din 2013 publicat în Journal of the American College of Cardiology.

Compuși precum melanoidele, chininele, lignanul și trigonellina au efecte antiinflamatorii și sunt antioxidanți, ceea ce înseamnă că previn sau încetinesc deteriorarea celulelor cauzată de radicalii liberi – molecule instabile produse de organism atunci când acesta procesează alimentele și reacționează la poluanții și toxinele din mediul înconjurător. Radicalii liberi pot duce la inflamații și pot contribui la o serie de boli, inclusiv boli cardiovasculare și inflamatorii, cataractă și cancer, potrivit unui studiu publicat în Pharmacognosy Review.

Dintre băutorii de cafea, 84% își beau cafeaua la micul dejun, potrivit Asociației Naționale a Cafelei , ceea ce sugerează că majoritatea oamenilor beau cafea pentru cofeină. Cofeina stimulează sistemul nervos central prin blocarea semnalelor din creier care, de obicei, i-ar reprima activitatea. Este, de asemenea, un bronhodilatator slab, ceea ce înseamnă că facilitează respirația prin relaxarea mușchilor din plămâni și lărgirea căilor respiratorii (bronhiile). Cu toate acestea, unul dintre principalele efecte pe care cofeina le are asupra organismului este asupra inimii. Potrivit studiului Progress on Cardiovascular Diseases, „Consumul obișnuit de cafea este, de asemenea, asociat cu riscuri mai mici de deces cardiovascular (CV) și cu o varietate de rezultate CV adverse, inclusiv boli coronariene (CHD) și insuficiență cardiacă congestivă (HF)”.

Acest lucru poate părea contraintuitiv pentru unii oameni. „Cofeina pare rea, deoarece poate crește ritmul cardiac și tensiunea arterială în mod acut și, teoretic, poate crește tulburările de ritm cardiac”, a spus Lavie. Cu toate acestea, majoritatea datelor sugerează că utilizarea regulată a cofeinei este sigură și asociată cu reduceri ale mortalității prin boli cardiovasculare și chiar ale mortalității totale pe o perioadă de zeci de ani, a spus el.

Efectele pozitive ale cafelei asupra inimii sunt bine documentate, cu un număr impresionant de date. Consumul de cafea poate fi legat de un risc mai mic de deces din cauza bolilor de inimă, în parte, deoarece băutura poate reduce riscul altor condiții de sănătate care pot duce la un risc mai mare de boli cardiovasculare. Potrivit studiului Progress on Cardiovascular Diseases, în special „în rândul persoanelor care sunt predispuse genetic să dezvolte obezitate, un consum mai mare de cafea este asociat cu un indice de masă corporală mai mic”, un parametru utilizat adesea pentru a estima procentul de grăsime corporală al unei persoane. Un IMC ridicat poate duce la modificări ale colesterolului și la creșterea tensiunii arteriale, ambele factori care cresc riscurile de boli cardiovasculare, atac de cord și insuficiență cardiacă.

Potrivit unui studiu din 2017 publicat în British Medical Journal, consumul de cafea reduce, de asemenea, riscurile de cicatrizare a ficatului (fibroză și ciroză), de cancer la ficat și de boli ale ficatului gras (steatoză hepatică). Acest lucru se datorează faptului că principalul metabolit primar al cafeinei, paraxantina, pare să suprime sinteza factorului de creștere a țesutului conjunctiv (CTGF), o moleculă care joacă un rol în dezvoltarea fibrozei și a tumorilor. Celelalte beneficii pozitive sunt atribuite posibilelor efecte antivirale ale acizilor clorogenic și acidului cafeic, ambii prezenți în cafea, potrivit British Liver Trust.

Studiul Progress in Cardiovascular Diseases a raportat, de asemenea, faptul că consumul zilnic de cafea este puternic asociat cu riscuri mai mici de a dezvolta boli neurodegenerative. Numeroase studii au sugerat că boala Parkinson (PD) este mai puțin frecventă la persoanele care beau cafea, în comparație cu cele care nu beau, deși motivul este încă neclar, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. O meta-analiză a 26 de studii publicată în Journal of Alzheimer’s Disease a sugerat că un consum obișnuit de cofeină este legat de un risc cu aproximativ 25% mai mic de boală Parkinson , deși reducerea exactă a riscului a variat de la un raport la altul.

Același studiu citează „un corp de date din ce în ce mai impresionant și mai consistent” potrivit căruia băutorii de cafea zilnică au un risc cu 7% până la 12% mai mic de a muri prematur în comparație cu cei care nu beau cafea. Citând un studiu din 2005 publicat în revista JAMA, care a urmărit 521.330 de adulți timp de 16 ani în medie, persoanele din studiu care au băut cel puțin trei cești de cafea pe zi au avut un risc semnificativ mai mic de a muri din orice cauză în acest interval de timp.

Alte studii au legat cafeaua de creșterea speranței de viață. În două studii mari din 2017, de exemplu – unul din SUA și celălalt din Europa – cercetătorii au descoperit că cei care beau cafea cu cofeină sau decofeinizată în fiecare zi aveau mai puține șanse să moară pe o perioadă de aproximativ 16 ani, comparativ cu persoanele care nu beau cafea, a raportat anterior Live Science.

Aceste meta-analize care promovează beneficiile cafelei pentru sănătate în mod normal „se ajustează pentru un număr mare de potențiali factori de confuzie, inclusiv educația, stilul de viață (fumat, alcool, activitate fizică), factorii alimentari și IMC”, potrivit raportului British Medical Journal. Lavie a comentat: „Beneficiile cafelei par în cea mai mare parte independente din punct de vedere statistic [de alți factori de sănătate și de stilul de viață], dar este greu de corectat statistic pentru orice”.

Singurul factor legat de stilul de viață care merge împotriva tendinței este fumatul. „Fumătorii foarte fumători au tendința de a bea mai multă cafea”, a spus Lavie.

Capcana cafelei

Totuși, aceste constatări vin cu o mare avertizare: deși unele studii indică faptul că cafeaua este asociată cu un risc mai mic de mortalitate, nu înseamnă neapărat că consumul de cafea promovează o durată de viață mai lungă.

Într-un studiu din 2020 publicat în Journal of the American Geriatrics Society, cercetătorii au investigat dacă consumul de cafea și ceai ar afecta șansele ca participanții la studiu să trăiască până la vârsta de 90 de ani. Cu alte cuvinte, studiul a evaluat dacă consumul de cafea sporește efectiv longevitatea, mai degrabă decât dacă reduce doar probabilitatea de a dezvolta boli care pot ucide. Studiul a analizat peste 27.000 de femei cu vârste cuprinse între 65 și 81 de ani și a luat în considerare o serie de factori de sănătate și de stil de viață care ar putea afecta, de asemenea, riscul de deces al acestor participante, inclusiv istoricul de boli, fumatul, indicele de masă corporală, precum și rasa și etnia acestora.

Cercetătorii au descoperit că „nicio cantitate de consum de cafea nu a fost asociată cu supraviețuirea până la vârsta de 90 de ani în rândul femeilor în vârstă, sugerând astfel că consumul de cafea nu este asociat cu longevitatea”, a declarat pentru Live Science autorul principal Aladdin H. Shadyab, profesor asistent la Universitatea din California, San Diego Herbert Wertheim School of Public Health and Human Longevity Science.

Totuși, acest studiu nu este lipsit de limitări. De exemplu, studiul nu poate spune dacă aceste constatări se extind și la bărbați și nu surprinde beneficiile potențiale ale consumului de cafea mai devreme în viață. „Este … posibil ca consumul de cafea să fie asociat cu un risc mai mic de mortalitate mai devreme în viață, însă, condiționat de supraviețuirea până la o vârstă mai înaintată, cum ar fi 65 de ani, nu este asociat cu longevitatea”, au scris autorii studiului. Așadar, consumul de cafea ar putea reduce potențial șansele de a muri la 50 de ani și, astfel, de a supraviețui până la 60 de ani. Cu toate acestea, odată ajunși la 60 de ani, consumul de cafea nu pare să influențeze faptul că veți supraviețui până la 90 de ani.

Așadar, ar trebui să bei mai multă cafea în încercarea de a-ți prelungi viața? Lavie a spus că este nevoie de mai multe dovezi înainte ca aceasta să poată fi recomandată ca un elixir care prelungește viața. Cu toate acestea, a nu bea cafea ar putea însemna să pierzi beneficiile pentru sănătate ale cofeinei, ale antioxidanților și ale altor compuși biologic activi din această băutură. În plus, datorită „reducerilor în special a mortalității cauzate de boli cardiovasculare și, în unele cazuri, chiar a mortalității totale”, a spus Lavie, „datele sunt suficient de bune pentru a le spune oamenilor că este foarte sigur să bea cafea, chiar și mai multe cești pe zi, și poate fi chiar benefic să bea câteva cești, spre deosebire de a nu bea cafea”.