Care este diferența dintre alergie și intoleranță

Dacă aveți o reacție neplăcută de fiecare dată când mâncați un anumit aliment, vă puteți întreba dacă nu cumva aveți o formă de sensibilitate alimentară. Dar care este diferența dintre o alergie vs. o intoleranță și cum puteți identifica de care dintre acestea ați putea suferi?

Este ușor să fiți confunzi, spun specialiștii, deoarece aceste afecțiuni se prezintă în moduri similare. Alergiile alimentare și intoleranțele alimentare pot apărea ca răspuns la aceiași factori declanșatori alimentari și ambele produc simptome similare, cum ar fi crampe la stomac, diaree și erupții cutanate. Dar mecanismele care stau la baza acestor afecțiuni nu ar putea fi mai diferite, iar obținerea unui diagnostic corect este esențială dacă doriți să primiți tratamentul potrivit.

Ce este o alergie alimentară?

Potrivit Academiei Americane de Alergologie, Astm și Imunologie, o alergie alimentară este o afecțiune cronică ce implică o reacție anormală la o substanță în mod normal inofensivă. Sistemul dumneavoastră imunitar consideră alergenul ca fiind un invadator și inițiază o reacție în lanț pentru a-l „neutraliza”. Acesta determină celulele albe din sânge să producă ceea ce se numește anticorpi IgE, care se atașează la celulele din corpul nostru, provocând o eliberare de substanțe chimice puternice. Una dintre aceste substanțe chimice se numește histamină.

Atunci când nivelul acestor substanțe chimice începe să crească rapid, ne confruntăm cu o serie de simptome neplăcute sau chiar periculoase. Printre semnele comune se numără mâncărimi la nivelul nasului, al cerului gurii, al gâtului și al ochilor, curgerea nasului și lăcrimarea ochilor. Alergiile alimentare se pot prezenta și ele cu vărsături, diaree și probleme respiratorii imediat după ingerarea unei substanțe.

În cazuri severe, o persoană afectată poate intra în șoc anafilactic. Aceasta este o afecțiune care poate pune viața în pericol și care poate fi vindecată cu o injecție imediată a unui medicament numit epinefrină.

Care este diferența dintre alergie și intoleranță

Potrivit unei analize din Clinical Reviews in Allergy & Immunology, există trei tipuri de alergii alimentare: mediată de IgE, mixtă și non-IgE. Acestea prezintă simptome diferite și necesită teste de diagnosticare diferite. Alergia alimentară mediată non-IgE include o gamă largă de boli, cum ar fi eczema atopică, inflamația tractului digestiv, esofagita și boala celiacă. Simptomele încep de obicei să apară de timpuriu, cercetătorii sugerând că până la 20% dintre sugari pot suferi de una dintre aceste afecțiuni. Cele mai frecvente alergii alimentare la copii includ laptele, oul, soia, grâul, arahidele, nucile, peștele și crustaceele. Alergiile la lapte și ouă sunt de obicei depășite, dar alergiile la nuci tind să persiste.

Potrivit datelor, cel puțin 26 de milioane de adulți din SUA au o alergie alimentară. Cu toate acestea, ele nu sunt răspândite în mod egal în rândul populației. Dosarele electronice de sănătate sugerează că prevalența alergiilor și intoleranțelor alimentare poate fi aproape de două ori mai mare la femei decât la bărbați și că etniile asiatice par a fi grupul cel mai afectat.

Ce intoleranța alimentară?

Potrivit Academiei Americane de Alergologie, Astm și Imunologie, o intoleranță alimentară apare atunci când o persoană are dificultăți în digerarea unui anumit aliment. Acest lucru poate duce la simptome precum gaze intestinale, dureri abdominale sau diaree. Pe baza datelor din mai multe studii, intoleranțele alimentare pot afecta până la 20% dintre adulții din SUA.

Oamenii de știință indică efectele farmacologice ale componentelor alimentare, sensibilitatea la gluten non-celiacă sau defectele enzimatice drept cauze potențiale ale acestei afecțiuni cronice. Există, de asemenea, o înțelegere din ce în ce mai bună a rolului pe care îl pot juca carbohidrații fermentescibili cu lanț scurt (FODMAP) în declanșarea simptomelor. Intoleranțele alimentare sunt în mod obișnuit legate de sindromul colonului iritabil, dar, după cum subliniază oamenii de știință de la Nutrition Journal, nu există dovezi concludente că acesta este cazul.

Cele mai frecvente trei intoleranțe alimentare sunt intoleranța la lactoză (un tip de zahăr care se găsește în produsele lactate), intoleranța la cazeină (un tip de proteină care se găsește în produsele lactate) și intoleranța la gluten (un tip de proteină care se găsește în cereale precum grâul, secara și orzul).

Ce este o sensibilitate alimentară?

Potrivit Harvard Medical School, sensibilitățile alimentare cuprind simptome neplăcute care apar în mod obișnuit după ce ați consumat anumite alimente, dar nu sunt legate de intoleranțe alimentare, alergii alimentare sau boala celiacă. Există o mulțime de controverse în jurul acestor afecțiuni, deoarece nu se cunosc prea multe despre originile lor. Se pare că expunerea la anumite alimente poate declanșa o reacție imunitară puternică non-alergică care, la rândul ei, generează simptome precum dureri articulare, dureri de stomac, oboseală, erupții cutanate și ceață cerebrală. Aceste simptome nu pun viața în pericol, dar pot afecta semnificativ calitatea vieții.

Sensibilitatea alimentară nu este o afecțiune permanentă și se poate diminua după un anumit timp. S-a sugerat că reducerea sau creșterea simptomelor se poate datora schimbărilor în funcționarea sistemului nostru imunitar sau în compoziția bacteriilor intestinale.

Diagnosticarea unei alergii

Diagnosticarea unei alergii, a unei intoleranțe alimentare sau a unei sensibilități alimentare poate implica mai mulți pași. Este probabil ca medicul dumneavoastră să vă pună întrebări pentru a înțelege mai bine istoricul dumneavoastră personal și medical. Este posibil să efectueze un examen fizic și să vi se ceară să vă supuneți unui test al funcției pulmonare pentru a detecta cât de bine expirați aerul din plămâni. În anumite cazuri, ar putea fi necesară o radiografie a plămânilor sau a sinusurilor dumneavoastră.

Teste cutanate

Testul Skin Prick Test (SPT) poate fi una dintre cele mai precise și mai puțin costisitoare modalități de a confirma susceptibilitatea dumneavoastră la alergeni. O picătură mică din posibilul alergen este plasată pe un petic de piele care este apoi ușor înțepată sau zgâriată cu un ac. Dacă sunteți sensibil la alergen, în decurs de 15 minute veți dezvolta simptome precum roșeață, umflături și mâncărimi. De asemenea, este posibil să vedeți zona afectată ridicată și inflamată (așa-numitul „wheal”). În general, cu cât este mai mare, cu atât este mai probabil să fiți alergic la substanța respectivă. Cu toate acestea, un rezultat pozitiv singur nu indică un diagnostic.

Teste patch

Testele patch sunt utilizate pentru a determina ce alergeni pot provoca dermatita de contact. O cantitate mică de un posibil alergen va fi plasată pe piele și apoi acoperită cu un bandaj. Medicul dumneavoastră va verifica dacă există posibile reacții cutanate după 48 până la 96 de ore.

Teste de sânge

Testele de sânge tind să fie utilizate atunci când aveți o afecțiune cutanată sau luați medicamente care interferează cu testele cutanate. Proba dumneavoastră de sânge va fi măsurată în funcție de cantitatea de anticorpi pe care o produc celulele dumneavoastră sanguine pentru a neutraliza alergenii. Acest test se numește test de sânge IgE specific (sIgE) (denumit uneori RAST sau test ImmunoCAP). Deși poate părea o metodă fiabilă și precisă, testele de sânge produc o mulțime de rezultate fals pozitive, astfel că nu pot fi folosite doar pentru a diagnostica o alergie.

Testele de provocare

Testele de provocare se fac sub supravegherea atentă a unui profesionist medical calificat. Inhalați sau mâncați o cantitate mică de alergen și un medic vă monitorizează reacția, intervenind dacă începeți să intrați în șoc anafilactic. Deoarece testele de provocare prezintă un risc mare pentru sănătatea dumneavoastră, trebuie îndeplinite anumite condiții înainte de a vi se permite să le faceți.

Tratamentul alergiilor

Cel mai eficient mod de a evita simptomele alergiilor alimentare este de a elimina alergenii din alimentația dumneavoastră și din anturajul apropiat. Conform Legii privind etichetarea alergiilor alimentare și protecția consumatorilor din 2004 (FALCPA), producătorii de alimente cu sediul în Statele Unite trebuie să menționeze clar pe ambalaj dacă produsul lor conține oricare dintre cei mai răspândiți opt alergeni alimentari: lapte, ouă, grâu, soia, arahide, alune, nuci, pește și crustacee. În cazul în care un produs alimentar a fost fabricat fără a folosi acești alergeni, producătorii trebuie să semnaleze dacă a existat o posibilitate de contaminare încrucișată în timpul procesului de producție.

Trebuie să rămâneți vigilent, în special dacă aveți o alergie severă care vă crește riscul de a intra în șoc anafilactic. Asigurați-vă că verificați cu atenție etichetele produselor alimentare, aflați ce trebuie să evitați și cereți întotdeauna o listă cu alergeni potențiali atunci când luați masa în oraș. De asemenea, fiți atenți la faptul că puteți intra în contact cu alergeni din produsele cosmetice, produsele pentru păr și alte produse de sănătate și de înfrumusețare.

Anafilaxie

Intrarea în șoc anafilactic este extrem de periculoasă și singurul tratament eficient este o injecție imediată de epinefrină (adrenalină). Acesta este motivul pentru care multor persoane care suferă de alergii alimentare li se prescriu autoinjectoare de urgență cu epinefrină, denumite în mod obișnuit EpiPens. Este o bună practică să aveți întotdeauna la îndemână două doze, deoarece această reacție severă poate să reapară la aproximativ o cincime dintre persoanele afectate.

Adrenalina trebuie injectată de îndată ce începeți să prezentați simptome precum dificultăți de respirație, tuse, amețeli, urticarie, senzație de strângere în gât, erupții cutanate, vărsături, diaree sau dureri abdominale.

Diagnosticarea și tratarea intoleranțelor alimentare

Gestionarea intoleranțelor și sensibilităților alimentare poate fi mai complicată decât alergiile alimentare. Este posibil să fie nevoie să petreceți mult timp observându-vă corpul și experimentând cu dieta dumneavoastră. O strategie este să eliminați alimentele despre care credeți că ar putea provoca reacții adverse pentru o perioadă de două până la patru săptămâni și apoi să le reintroduceți pentru a urmări eventualele simptome.

Este indicat ca un profesionist calificat în domeniul medical sau un nutriționist să vă monitorizeze progresul și să vă ghideze pe calea spre recuperare. Este posibil să fie nevoie să respectați o dietă strictă pentru a vă asigura că simptomele negative nu revin.

Există, de asemenea, dovezi că țintirea sănătății intestinelor ar putea ajuta la ameliorarea intoleranțelor alimentare. Menținerea unei diete prietenoase cu intestinele și administrarea de probiotice îi ajută pe mulți bolnavi să își țină la distanță afecțiunile.

Potrivit unei analize publicate în Critical Reviews in Food Science and Nutrition, bacteriile vii și suplimentele de drojdie pot ameliora simptomele intoleranței la lactoză. Există, de asemenea, dovezi că un consum regulat de probiotice poate ajuta persoanele cu sensibilitate la gluten, după cum se arată în revista Current Opinion in Clinical Nutrition and Metabolic Care.