Cum afectează izolarea socială structura creierului nostru: „Interacțiunea socială este extrem de important”

De ce ne bucurăm să fim în grupuri mari la festivaluri, jubilee și alte evenimente publice? Experții spun că acest lucru se datorează faptului că creierul uman a evoluat în mod specific pentru a susține interacțiunile sociale. Studiile au arătat că apartenența la un grup poate duce la o mai bună stare de bine și la o satisfacție sporită față de viață. Dr. Barbara Jacquelyn Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică, Universitatea din Cambridge. Detaliază cum izolarea socială afectează creierul.

Dr. Barbara Jacquelyn Sahakian: Izolarea socială este legată de modificări ale structurii creierului și ale cogniției

Din păcate, însă, mulți oameni sunt singuri sau izolați social. Și dacă creierul uman a evoluat într-adevăr pentru interacțiunea socială, ar trebui să ne așteptăm ca acest lucru să îl afecteze semnificativ.

Studiul nostru recent, publicat în revista Neurology, arată că izolarea socială este legată de modificări ale structurii creierului și ale cogniției – procesul mental de dobândire a cunoștințelor – și chiar de un risc crescut de demență la adulții în vârstă.

Există deja o mulțime de dovezi în sprijinul ipotezei creierului social. Un studiu a cartografiat regiunile creierului asociate cu interacțiunea socială la aproximativ 7.000 de persoane”, spune Barbara Jacquelyn Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică, Universitatea din Cambridge.

Acesta a arătat că regiunile cerebrale implicate în mod constant în diverse interacțiuni sociale sunt puternic legate de rețele care susțin cogniția, inclusiv rețeaua modului implicit (care este activă atunci când nu ne concentrăm asupra lumii exterioare), rețeaua de saliență (care ne ajută să selectăm ceea ce ne atrage atenția), rețeaua subcorticală (implicată în memorie, emoție și motivație) și rețeaua executivă centrală (care ne permite să ne reglăm emoțiile).

Izolarea socială. Cum s-a desfășurat studiul

Am vrut să analizăm mai îndeaproape modul în care izolarea socială afectează materia cenușie – regiunile cerebrale din stratul exterior al creierului, formate din neuroni. Prin urmare, am investigat datele de la aproape 500.000 de persoane din Biobanca din Marea Britanie, cu o vârstă medie de 57 de ani.

Persoanele au fost clasificate ca fiind izolate social dacă locuiau singure, aveau contacte sociale mai puțin de o dată pe lună și participau la activități sociale mai puțin de o dată pe săptămână.

Studiul nostru a inclus, de asemenea, date de neuroimagistică (RMN) de la aproximativ 32.000 de persoane. Acestea au arătat că persoanele izolate din punct de vedere social aveau o cogniție mai slabă, inclusiv în ceea ce privește memoria și timpul de reacție, și un volum mai mic de materie cenușie în multe părți ale creierului.

Aceste zone includeau regiunea temporală (care procesează sunetele și ajută la codificarea memoriei), lobul frontal (care este implicat în atenție, planificare și sarcini cognitive complexe) și hipocampul – o zonă cheie implicată în învățare și memorie, care este de obicei perturbată la începutul bolii Alzheimer.

Am descoperit, de asemenea, o legătură între volumele mai mici de materie cenușie și procesele genetice specifice care sunt implicate în boala Alzheimer.

Participanții au fost monitorizați 12 ani mai târziu. Aceasta a arătat că cei care erau izolați social, dar nu singuri, aveau un risc de demență cu 26 % mai mare.

Procesele subiacente

Izolarea socială trebuie să fie examinată mai în detaliu în cadrul unor studii viitoare pentru a determina mecanismele exacte care stau la baza efectelor sale profunde asupra creierului nostru. Dar este clar că, dacă sunteți izolat, este posibil să suferiți de stres cronic. Acesta, la rândul său, are un impact major asupra creierului și, de asemenea, asupra sănătății dumneavoastră fizice.

Un alt factor poate fi faptul că, dacă nu folosim anumite zone ale creierului, pierdem o parte din funcțiile lor. Un studiu efectuat pe șoferi de taxi a arătat că, cu cât aceștia memorau mai mult rutele și adresele, cu atât volumul hipocampusului creștea mai mult. Este posibil ca, dacă nu ne implicăm în mod regulat în discuții sociale, de exemplu, utilizarea limbajului și a altor procese cognitive, cum ar fi atenția și memoria, să se diminueze.

Acest lucru ne poate afecta capacitatea de a efectua multe sarcini cognitive complexe – memoria și atenția sunt cruciale pentru gândirea cognitivă complexă în general.

Combaterea singurătății

Știm că un set puternic de abilități de gândire pe tot parcursul vieții, numit „rezervă cognitivă”, poate fi acumulat prin menținerea creierului activ. O modalitate bună de a face acest lucru este să învățați lucruri noi, cum ar fi o altă limbă sau un instrument muzical.

S-a demonstrat că rezerva cognitivă ameliorează evoluția și gravitatea îmbătrânirii. De exemplu, poate proteja împotriva unui număr de boli sau tulburări de sănătate mintală, inclusiv forme de demență, schizofrenie și depresie, în special în urma unor leziuni cerebrale traumatice.

Stilul de viață vă pot îmbunătăți cogniția și starea de bine

Există, de asemenea, elemente legate de stilul de viață care vă pot îmbunătăți cogniția și starea de bine, care includ o dietă sănătoasă și exerciții fizice. Pentru boala Alzheimer, există câteva tratamente farmacologice, dar eficacitatea acestora trebuie îmbunătățită și efectele secundare trebuie reduse.

Există speranța că în viitor vor exista tratamente mai bune pentru îmbătrânire și demență. O cale de cercetare în acest sens este cea a cetonelor exogene – o sursă de energie alternativă la glucoză – care poate fi ingerată prin intermediul suplimentelor alimentare.

Izolarea socială: tehnologia poate oferi un substitut

Dar, după cum arată studiul nostru, și combaterea izolării sociale ar putea fi de ajutor, în special la vârste înaintate. Autoritățile din domeniul sănătății ar trebui să facă mai mult pentru a verifica cine este izolat și să organizeze activități sociale pentru a-i ajuta.

Atunci când oamenii nu sunt în măsură să interacționeze în persoană, tehnologia poate oferi un substitut. Cu toate acestea, acest lucru se poate aplica mai mult generațiilor mai tinere, care sunt familiarizate cu utilizarea tehnologiei pentru a comunica. Dar, cu ajutorul formării, aceasta poate fi, de asemenea, eficientă în reducerea izolării sociale la adulții în vârstă.

Interacțiunea socială este extrem de importantă. Un studiu a constatat că mărimea grupului nostru social este de fapt asociată cu volumul cortexului orbitofrontal (implicat în cogniția socială și emoții).

Dar de câți prieteni avem nevoie?

Cercetătorii se referă adesea la „numărul lui Dunbar” pentru a descrie dimensiunea grupurilor sociale, constatând că nu suntem capabili să menținem mai mult de 150 de relații și că, de obicei, reușim să gestionăm doar cinci relații apropiate.

Cu toate acestea, există unele rapoarte care sugerează o lipsă de dovezi empirice cu privire la numărul lui Dunbar și sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la dimensiunea optimă a grupurilor sociale. Este greu de contestat faptul că oamenii sunt animale sociale și că se bucură de conectarea cu ceilalți, indiferent de vârsta pe care o avem. Dar, după cum descoperim din ce în ce mai des, acest lucru este, de asemenea, crucial pentru sănătatea cogniției noastre.