Cât de bună este ceapa pentru sănătate

Cât de bună este ceapa pentru sănătate

Se pare că ceapa nu este un motiv de plâns – acești bulbi gustoși sunt plini de nutrienți. „Ceapa este foarte sănătoasă”, spune Victoria Jarzabkowski, nutriționist la Fitness Institute of Texas din cadrul Universității Texas din Austin. „Reprezintă o sursă excelentă de vitamina C, compuși sulfuroși, flavonoide și fitochimicale”.

Substanțele fitochimice, sau fitonutrienții, sunt compuși care se găsesc în mod natural în fructe și legume și care sunt capabili să reacționeze cu organismul uman pentru a declanșa reacții sănătoase. Flavonoidele sunt responsabile de pigmenții din multe fructe și legume. Studiile au arătat că acestea pot contribui la reducerea riscului de boală Parkinson, de boli cardiovasculare și de accident vascular cerebral.

Ceapa: Beneficii pentru sănătate, riscuri pentru sănătate și date nutriționale

Un flavonoid deosebit de valoros din ceapă este quercetina, care acționează ca un antioxidant care poate fi legat de prevenirea cancerului. „De asemenea, ar putea avea beneficii pentru sănătatea inimii, deși trebuie făcute mai multe studii”, a declarat, pentru livescience.com, Angela Lemond, nutriționist dietetician înregistrat din Plano, Texas, și purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică.

Quercetina are și o serie de alte beneficii, potrivit Centrului Medical al Universității din Maryland, reducând simptomele infecțiilor urinare, promovând sănătatea prostatei și scăzând tensiunea arterială.

Alte substanțe fitochimice importante din ceapă sunt disulfurile, trisulfurile, cepaenul și vinilditiinele. Toate acestea sunt utile în menținerea sănătății și au proprietăți anticancerigene și antimicrobiene, potrivit Asociației Naționale a Cepei.

În parte, datorită utilizării ei în bucătăria din întreaga lume, ceapa se numără printre cele mai importante surse de antioxidanți din dieta umană, potrivit revistei Phytotherapy Research. Nivelurile ridicate de antioxidanți conferă cepei dulceața și aroma lor distinctivă.

„Alimentele bogate în antioxidanți și aminoacizi permit organismului să funcționeze în mod optim”, a declarat Lemond. „Antioxidanții ajută la prevenirea cancerului. Aminoacizii sunt blocul de bază pentru proteine, iar proteinele sunt folosite în aproape toate funcțiile vitale din organism.”

Sulfurile din ceapă conțin aminoacizii necesari. „Sulful este unul dintre cele mai comune minerale din corpul nostru care ajută la sinteza proteinelor și la construirea structurilor celulare”, a explicat Lemond.

„Îmi place să recomand consumul de ceapă pentru că adaugă aromă fără sare și zahăr”, a spus Jarzabkowski. Ceapa este săracă în calorii (45 pe porție), foarte săracă în sodiu și nu conține grăsimi sau colesterol. În plus, ceapa conține fibre și acid folic, o vitamină B care ajută organismul să producă celule noi și sănătoase.

Ceapa este sănătoasă indiferent dacă este crudă sau gătită, deși ceapa crudă are un nivel mai ridicat de compuși organici de sulf care oferă multe beneficii, potrivit BBC. Cercetările publicate în Journal of Agricultural and Food Chemistry au descoperit că există o concentrație mare de flavonoide în straturile exterioare ale pulpei de ceapă, așa că trebuie să aveți grijă să îndepărtați cât mai puțin din partea comestibilă a cepei atunci când o decojiți.

Sănătatea inimii

Potrivit lui Jarzabkowski, ceapa ne ajută să avem o inimă sănătoasă în mai multe moduri, inclusiv „scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de atac de cord”. Sulful acționează ca un fluidifiant natural al sângelui și împiedică agregarea trombocitelor din sânge, potrivit revistei Thrombosis Research. Atunci când trombocitele se grupează, crește riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. Această cercetare susține și mai mult un studiu similar din 1992 din Thrombosis Research, care s-a concentrat asupra sulfurilor din usturoi.

Mai mult, un studiu pe animale din 1987, publicat în Journal of Hypertension, a demonstrat întârzierea sau reducerea apariției hipertensiunii arteriale în cazul consumului de sulf. Cu toate acestea, autorii au declarat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă acest beneficiu ar putea fi găsit la oameni.

Recent, cercetătorii din domeniul sănătății au observat o relație între moleculele de mesagerie numite oxipine și gestionarea colesterolului ridicat. Consumul de ceapă crește oxi-lipinele care ajută la reglarea nivelului de grăsimi din sânge și a nivelului de colesterol, potrivit revistei Redox Biology

Quercetina din ceapă poate ajuta, de asemenea, la prevenirea acumulării plăcii în artere, cauzată de creșterea colesterolului, ceea ce reduce riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral, potrivit University of Maryland Medical Center.

Un studiu publicat în revista Pharmacy & Pharmacology International Journal a examinat efectele pe care le are ceapa ca agent hiperlipidemic (de scădere a colesterolului). Cercetătorii au urmărit participanții care au fost sfătuiți să mănânce o doză zilnică de 200 g de ceapă, pe parcursul a două luni, la micul dejun, prânz și cină.

Studiul a constatat că la 35 dintre cei 40 de participanți, colesterolul total a fost redus semnificativ. „Am concluzionat din această lucrare de cercetare că ceapa și ghimbirul reduc riscul de CAD (boală coronariană) prin scăderea colesterolului total din plasmă și a colesterolului LDL (lipoproteine cu densitate scăzută)”, au scris autorii studiului.  

Agenți inflamatori

Sulfurile din ceapă pot fi agenți antiinflamatori eficienți, potrivit unui studiu publicat în revista International Archives of Allergy and Applied Immunology. S-a constatat că quercetina relaxează mușchii căilor respiratorii și poate oferi o ameliorare a simptomelor de astm, potrivit unui studiu publicat în American Journal of Physiology.

Sistemul imunitar

„Polifenolii din ceapă acționează ca antioxidanți, protejând organismul împotriva radicalilor liberi”, a declarat Anne Mauney, un dietetician. Eliminarea radicalilor liberi poate ajuta la încurajarea unui sistem imunitar puternic. Radicalii liberi sunt „molecule instabile” care pot interfera și deteriora structura celulelor din organism și chiar ADN-ul. Corpul uman produce radicali liberi ca răspuns la poluare, la lumina ultravioletă și ca parte a sistemului nostru imunitar pe care propriul organism îl produce pentru a lupta împotriva bacteriilor și a virușilor. Cu toate acestea, antioxidanții îi neutralizează în mod natural și îi țin sub control.

Potrivit Centrului Medical al Universității din Maryland, quercetina din ceapă reduce, de asemenea, reacțiile alergice, împiedicând organismul să producă histamine, care sunt cele care te fac să strănuți, să plângi și să te mănânci dacă ai o reacție alergică.

Cancer

O cercetare publicată în revista Molecular Nutrition & Food Research a constatat că aportul de legume allium, inclusiv ceapa, a fost asociat cu reducerea riscului de cancer gastric.

Quercetina poate fi un puternic agent anticancerigen, potrivit lui Jarzabkowski. Centrul Medical al Universității din Maryland a declarat că quercetina poate inhiba în special celulele canceroase din „tumorile de sân, colon, prostată, ovariană, endometrială și pulmonară”.

Asociația Națională a Cepei a discutat despre un studiu recent din Olanda care a arătat că persoanele care au mâncat ceapă au absorbit de două ori mai multă quercetină decât cele care au băut ceai și de peste trei ori mai multă quercetină decât cele care au mâncat mere, care sunt alte surse bogate în quercetină. Ceapa roșie este deosebit de bogată în quercetină, potrivit asociației. Șalota și ceapa galbenă sunt, de asemenea, opțiuni bune. Ceapa albă conține cea mai mică cantitate de quercetină și alți antioxidanți.

Consumul de legume din genul Allium – care include ceapa – a fost legat de reducerea riscului de cancer colorectal, potrivit unui studiu publicat în Asia-Pacific Journal of Clinical Oncology. Cercetătorii au studiat 833 de participanți și au ajuns la concluzia că șansele de a suferi de cancer colorectal au fost cu 79% mai mici la persoanele care au consumat cantități mai mari de legume allium decât la cele cu un nivel mai scăzut de consum. „Este demn de remarcat faptul că, în cercetarea noastră, pare să existe o tendință: cu cât cantitatea de legume allium este mai mare, cu atât protecția este mai bună”, a declarat autorul principal, Dr. Zhi Li, de la Spitalul Universității de Medicină din China. „În general, descoperirile prezente aruncă o lumină asupra prevenirii primare a cancerului colorectal prin intervenția asupra stilului de viață, care merită explorări aprofundate în continuare.”

Ceapa poate ajuta și cu unele efecte secundare ale tratamentelor împotriva cancerului. O cercetare publicată în Integrative Cancer Therapies a constatat că consumul de ceapă galbenă proaspătă a ajutat la diminuarea rezistenței la insulină și a hiperglicemiei la pacientele cu cancer de sân supuse unei forme de chimioterapie cunoscute pentru că provoacă rezistență la insulină.

Digestie

Fibrele din ceapă favorizează o bună digestie și vă ajută să vă mențineți regulat. În plus, ceapa conține un tip special de fibre solubile numite oligofructoză, care favorizează creșterea bacteriilor bune în intestinele dumneavoastră. Un studiu publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology a constatat că oligofructoza poate ajuta la prevenirea și tratarea tipurilor de diaree. Substanțele fitochimice din ceapă care elimină radicalii liberi pot reduce, de asemenea, riscul de a dezvolta ulcer gastric, potrivit Asociației Naționale a Cepei.

Reglarea zahărului din sânge

Cromul din ceapă ajută la reglarea zahărului din sânge. Sulful din ceapă ajută la scăderea zahărului din sânge prin declanșarea unei producții crescute de insulină. Cercetările publicate în revista Environmental Health Insights au dezvăluit că acest lucru ar putea fi deosebit de util pentru persoanele cu persoane cu diabet. Persoanele cu diabet de tip 1 și 2 care au mâncat ceapă roșie au prezentat niveluri mai scăzute de glucoză timp de până la patru ore. 

Persoanele cu diabet de tip 2 au observat mai multe enzime hepatice normalizate și niveluri glicemice mai scăzute atunci când au consumat ceapă tăiată în felii, potrivit unui studiu publicat în revista Nutrition.

Densitatea osoasă

Consumul zilnic de ceapă poate îmbunătăți densitatea osoasă la femeile care trec sau au terminat menopauza, potrivit unui studiu publicat în revista Menopause. Cercetătorii au descoperit că femeile care mâncau frecvent ceapă aveau un risc cu 20% mai mic de fractură de șold decât cele care nu mâncau niciodată ceapă.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că ceapa poate ajuta la combaterea efectelor osteoporozei – o afecțiune inflamatorie cronică – care provoacă pierderea densității minerale osoase (BMD), potrivit revistei Food Frontiers.

Riscuri pentru sănătate

Deși nu este deosebit de grav, consumul de ceapă poate cauza probleme pentru unele persoane. Carbohidrații din ceapă pot provoca gaze și balonare. Ceapa, mai ales dacă este consumată crudă, poate agrava arsurile la stomac la persoanele care suferă de arsuri cronice sau de reflux gastric, potrivit unui studiu din 1990, publicat în American Journal of Gastroenterology.

Consumul unei cantități mari de ceapă verde sau creșterea rapidă a consumului de ceapă verde poate interfera cu medicamentele pentru subțierea sângelui, potrivit Universității din Iowa . Ceapa verde conține o cantitate mare de vitamina K, care poate diminua funcționarea anticoagulantelor.

De asemenea, este posibil să aveți o intoleranță alimentară sau o alergie la ceapă, dar cazurile sunt rare, potrivit unui articol din Journal of Allergy and Clinical Immunology. Persoanele cu alergii la ceapă pot avea ochii roșii, mâncărimi și erupții cutanate dacă o ceapă intră în contact cu pielea. Persoanele cu intoleranță la ceapă pot prezenta greață, vărsături și alte neplăceri gastrice.

În cele din urmă, Jarzabkowski a încurajat oamenii să se asigure că ceapa este proaspătă. „Ceapa se păstrează mult timp”, a spus ea, „dar tot se strică”. Ceapa se strică mult mai repede dacă este tăiată sau feliată. Dacă vă tăiați ceapa pentru a o folosi mai târziu, asigurați-vă că o păstrați la frigider într-un recipient închis. Cercetările publicate în Journal Food Protection arată că ceapa galbenă nerefrigerată a prezentat o creștere potențială a E.coli și a salmonellei, deși cele refrigerate nu au prezentat acest lucru.

Istoria cepei

Ceapa își are probabil originea în Asia Centrală, în Iranul și Pakistanul de astăzi. Oamenii preistorici mâncau probabil ceapă sălbatică cu mult înainte de a fi inventată agricultura. Este posibil ca ceapa să fi fost printre primele culturi cultivate.

De asemenea, ceapa creștea în grădinile chinezești încă de acum 5.000 de ani, iar în cele mai vechi scrieri vedice din India se face referire la ea. Încă din secolul al VI-lea î.Hr., un tratat medical, Charaka Sanhita, celebrează ceapa ca medicament, diuretic, bun pentru digestie, inimă, ochi și articulații.

Un text datat în jurul anului 2500 î.Hr. povestește că cineva a arat peste plantația de ceapă a guvernatorului.

În Egipt, ceapa a fost plantată încă din 3500 î.Hr. Era considerată obiect de cult și simboliza eternitatea datorită structurii de cerc în cerc. Picturi cu ceapă apar pe pereții interiori ai piramidelor și ai altor morminte.

Cepele erau îngropate împreună cu mumiile. Unii egiptologi susțin că este posibil ca ceapa să fi fost folosită deoarece se credea că mirosul ei puternic și/sau puterile magice îi vor determina pe morți să respire din nou.

Grecii foloseau ceapa pentru a-i fortifica pe atleți la Jocurile Olimpice. Înainte de competiție, atleții consumau kilograme de ceapă, beau suc de ceapă și se frecau cu ceapă pe corp.

Romanii mâncau ceapă în mod regulat. Pedanius Dioscorides, un medic roman de origine greacă din secolul I d.Hr., a notat mai multe utilizări medicinale ale cepei.

Pliniu cel Bătrân a catalogat credințele romane conform cărora ceapa putea vindeca vederea slabă, inducea somnul și vindeca răni în gură, mușcături de câine, dureri de dinți, dizenterie și lumbago. Pliniu a scris despre ceapa și varza din Pompei, iar excavatorii din orașul condamnat au găsit grădini în care, exact așa cum spusese Pliniu, crescuse ceapă. Bulbii lăsaseră în urmă cavități în pământ.

În Evul Mediu, cele trei legume principale din bucătăria europeană erau fasolea, varza și ceapa. Ceapa era prescrisă pentru ameliorarea durerilor de cap, a mușcăturilor de șarpe și a căderii părului. De asemenea, erau folosite ca plată a chiriei și ca daruri de nuntă.

Pelerinii au adus ceapa cu ei pe Mayflower. Cu toate acestea, au descoperit că nativii americani foloseau deja ceapa sălbatică într-o varietate de moduri: o mâncau crudă sau gătită, ca și condiment sau ca legumă. De asemenea, ceapa era folosită în siropuri, ca cataplasme, ca ingredient în coloranți și chiar ca jucării.

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *