Dieta ne influențează în mod cert dispoziția și funcția cognitivă. Acum, avem dovezi palpabile că lipsa sau suplimentarea anumitor nutrienți ne pot afecta nu doar dispoziția, dar și tiparul comportamental. Acidul folic sau folatul este un nutrient esențial care face parte din complexul de opt vitamine hidrosolubile B.

E important de menționat faptul că acidul folic reprezintă o formă sintetică a vitaminei B9 și nu se regăsește în mod natural în alimente, ci sub formă de supliment alimentar. Folatul este forma naturală a vitaminei B9. Totodată, după ce a ajuns în organism, acidul folic este transformat în vitamina B9 pentru a putea fi asimilat.

Acesta contribuie la producerea de energie, la metabolizarea carbohidraților, reglează funcționarea sistemului nervos și transformările proteinelor și lipidelor în organism.

Carența de acid folic este adesea asociată cu depresia și are efecte negative asupra dispoziției, cogniției, dar și asupra funcționării sociale. Studii recent efectuate au demonstrat că lipsa acidului folic din alimentație determină apariția simptomelor de depresie , mai ales in cazul bărbaților de vârstă mijlocie.

Folații (vitamina B9) se regăsesc în mod natural în următoarele alimente:

Linte;

Năut;

Broccoli;

Ficat;

Sparanghel;

Varză și varză de Bruxelles;

Conopidă;

Mazăre;

Spanac;

Avocado;

Anghinare;

Fasole;

Citrice;

Semințe de floarea soarelui;

Gălbenuș.

Totuși, există și alimente care sunt îmbogățite cu acid folic tocmai pentru a suplini deficitul din organism. Acestea sunt pâinea, cerealele, făina, mălaiul, batoanele proteice sau orezul.

O dietă cu aport scăzut de grăsimi poate duce la modificări ale comportamentului indiferent de nivelul consumului de energie (sedentarism /stil de viață activ).

Exceptând anumite vitamine și nutrienți, anumite alimente ar putea avea influență asupra stării de sănătate mintală.

Laptele cald, de exemplu, a fost folosit ca tratament homeopatic pentru a trata insomnia.

Persoanele care consumă cafea în mod regulat au declarat scăderea timpului total al somnului, de asemenea scăderea calității somnului și creșterea perioadei de adormire.

Consumul regulat sau ușor crescut de pește nu a avut un impact răsunător asupra depresiei majore.

Pacienții depresivi au tendința de a consuma alimente bogate în carbohidrați față de cei cu alte tipuri de tulburări psihiatrice, peak-ul consumului fiind în timpul episoadelor acute.

Dr. Bogdan Dinu, medic rezident psihiatru la Clinica II Psihiatrie, din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Elisabeta Doamna” din Galați