Indiciile bolilor cardiovasculare în rândul femeilor. Ce spun medicii

Indiciile bolilor cardiovasculare în rândul femeilor. Ce spun medicii

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor, însă mai puțin de jumătate dintre ele le recunosc drept cea mai mare amenințare la adresa sănătății lor, potrivit dr. Sadiya S. Khan, autorul principal al unui nou set de recomandări dedicate evaluării riscului cardiovascular la femei.

Cum modelează schimbările hormonale riscul cardiovascular

Cercetările arată tot mai clar că riscul de accident vascular cerebral, boli de inimă și alte afecțiuni cardiovasculare este strâns legat de transformările hormonale care apar pe parcursul vieții unei femei, de la prima menstruație până la ultima.

„Există în mod clar un tipar aici”, subliniază dr. Sadiya S. Khan, profesor de epidemiologie cardiovasculară la Facultatea de Medicină Feinberg a Universității Northwestern. Noile ghiduri, publicate pe 26 octombrie în revista Circulation de experți din cadrul Asociației Americane a Inimii, Academiei Americane de Pediatrie, Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor și Societății de Medicină Materno-Fetală, își propun să facă acest tipar mai ușor de înțeles pentru paciente și medici în fiecare etapă a vieții.

„Organizarea îngrijirii medicale în jurul acestor etape creează puncte naturale de verificare pentru a depista riscurile din timp, în loc să lase decenii întregi din viața unei femei nemonitorizate”, afirmă dr. Nisha Parikh, director al Programului pentru Sănătatea Inimii Femeilor din cadrul Northwell Health, care nu a fost implicată în elaborarea raportului. Specialiștii subliniază că aceste repere ar trebui să fie utile și încurajatoare, nu alarmiste. „Recomandările ar trebui să ofere încredere și putere de acțiune, nu teamă”, spune dr. Khan, arătând că înțelegerea riscurilor le ajută pe femei atât în prezent, cât și în pregătirea etapelor următoare.

Citește și: Când părinții vor să ajute, iar adolescenții se simt controlați. Explicația din spatele reacțiilor care pot duce la conflicte

Prevenția începe încă din copilărie și se conturează în adolescență

Grija față de sănătatea inimii nu este niciodată prea timpurie, iar părinții joacă un rol esențial în formarea obiceiurilor care pot proteja organismul pe termen lung.

Încurajarea unei alimentații sănătoase, bazate pe fructe, legume și cereale integrale, cu limitarea alimentelor ultraprocesate, a grăsimilor de origine animală, a sucurilor și a altor băuturi îndulcite, sprijină dezvoltarea armonioasă și devine o normalitate pe măsură ce copiii cresc.

O astfel de alimentație reduce riscul de obezitate și de diabet de tip 2, afecțiuni asociate ulterior cu bolile cardiovasculare. Potrivit coautoarei studiului, dr. Tamara Hannon, profesor de pediatrie la Facultatea de Medicină a Universității Indiana, activitatea fizică zilnică ar trebui tratată ca o deprindere de viață, nu doar ca o metodă de slăbit, alături de un somn de calitate, ambele fiind esențiale pentru sistemul cardiovascular.

Ea recomandă ca medicul pediatru să urmărească îndeaproape creșterea fetiței, întrucât o evoluție prea lentă sau accelerată poate semnala dezechilibre hormonale cu impact cardiovascular, iar în cazul unui istoric familial de colesterol crescut, boli de inimă sau infarct înainte de 50 de ani este indicată verificarea colesterolului. „Uzura vaselor de sânge ale inimii poate începe să se adune”, avertizează dr. Tamara Hannon, explicând că plăcile de aterom se pot forma devreme, iar colesterolul ridicat la copii poate fi gestionat prin dietă, mișcare și, la nevoie, medicație precum statinele.

Acest risc tinde să se acumuleze și în adolescență, chiar dacă la o vârstă tânără semnele nu sunt evidente. Coautoarea dr. Afshan B. Hameed, profesor clinician de obstetrică, ginecologie și cardiologie la Universitatea din California, Irvine, atrage atenția că nivelul colesterolului la 18 ani nu este lipsit de consecințe pe termen lung. „Însă acel colesterol o va afecta peste 20 sau 30 de ani”, precizează dr. Afshan B. Hameed. Un studiu european recent a identificat ateroscleroză silențioasă, adică depuneri timpurii de plăci de colesterol în artere, la una din 13 persoane cu vârste între 18 și 29 de ani.

Adolescența este totodată un moment potrivit pentru evaluarea markerilor asociați riscului de diabet, precum tensiunea arterială, glicemia și hemoglobina glicozilată (A1c), în condițiile în care cercetările arată că aproape o treime dintre adolescenți au prediabet, iar persoanele cu diabet au un risc de două ori mai mare de boli de inimă, risc care crește odată cu durata bolii, conform datelor Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC).

Ciclul menstrual, sindromul PMOS și rolul echilibrului emoțional

Momentul apariției primei menstruații și caracteristicile ciclului menstrual pot oferi indicii importante despre sănătatea cardiovasculară viitoare.

Debutul menstruației înainte de vârsta de 10 ani se asociază cu un risc mai mare de boli cardiovasculare la vârsta adultă, un posibil rol avându-l greutatea corporală, întrucât un indice de masă corporală (IMC) mai mare și menstruația precoce apar frecvent împreună. Totodată, fetele care au menstruație mai devreme se confruntă cu un risc mai ridicat de a dezvolta tulburări de alimentație, afecțiuni care pot afecta inima. O menstruație timpurie poate sugera și sindromul ovarian metabolic poliendocrin, sau PMOS (cunoscut anterior drept sindromul ovarelor polichistice — PCOS), o tulburare hormonală care crește riscul cardiovascular la maturitate.

„Este normal ca în primii șase ani după apariția primei menstruații ciclurile să fie oarecum neregulate. Nu este însă normal să existe sângerări excesive, până în punctul în care lipsești de la școală, sau să ai menstruații mai des decât la fiecare 28 de zile”, explică dr. Tamara Hannon, adăugând că acest tipar poate indica un risc crescut de boli cardiovasculare, la fel cum durerile menstruale sau stările depresive care perturbă somnul ori limitează sportul pot influența sănătatea inimii.

Ciclurile neregulate sau sângerările abundente merită atenție în orice etapă, mai ales că percepția personală asupra a ceea ce este „normal” poate diferi de criteriile clinice, un reper obișnuit al sângerării abundente fiind schimbarea unui absorbant sau tampon la fiecare oră, timp de mai multe ore la rând. Dr. Sadiya S. Khan notează că, deși există încă lacune în cercetare, legătura dintre menstruațiile neregulate și riscul cardiovascular crescut este recunoscută de medici.

„Poate fi din cauza PMOS sau a altor factori”, spune dr. Khan. Potrivit raportului, aproximativ 10% până la 13% dintre femei au PMOS, afecțiune adesea diagnosticată greșit sau trecută cu vederea, care poate favoriza acumularea de grăsime viscerală și rezistența la insulină. „Femeile cu PMOS au un risc de patru ori mai mare de infarct și accident vascular cerebral”, subliniază dr. Afshan B. Hameed.

Starea emoțională și contextul social cântăresc și ele în această ecuație. Noile ghiduri evidențiază modul în care bunăstarea emoțională și socială influențează sănătatea fizică, având în vedere și „aspectele legate de gen ale faptului de a fi fată sau femeie în această lume”, după cum observă dr. Sadiya S. Khan. Stigmatizarea legată de imaginea corporală poate favoriza comportamente alimentare nesănătoase sau tulburări de alimentație, cu impact negativ asupra inimii, iar dificultățile emoționale pot afecta somnul, alimentația și mișcarea, reflectând totodată fluctuații hormonale importante. „Dereglările stării emoționale pot reprezenta indicii esențiale privind riscul viitor de boli de inimă”, afirmă dr. Nisha Parikh.

Sarcina, perimenopauza și schimbările de după menopauză

Sarcina reprezintă o provocare majoră pentru sistemul cardiovascular, pe care dr. Afshan B. Hameed o compară cu mersul pe o bandă de alergare timp de nouă luni. Acest efort prelungit poate declanșa cardiomiopatia la o femeie altfel sănătoasă sau poate evidenția o afecțiune cardiovasculară nediagnosticată anterior, bolile cardiovasculare fiind principala cauză de deces în sarcină și în primul an postpartum.

Simptome precum dificultățile de respirație, durerile în piept, oboseala extremă, umflarea picioarelor sau scăderea accentuată a energiei în sarcină ori în primul an după naștere nu trebuie puse automat doar pe seama efortului sau a îngrijirii nou-născutului. „Nu ignora simptomele”, îndeamnă dr. Afshan B. Hameed, recomandând consultul medical. Totodată, complicațiile obstetricale, precum hipertensiunea arterială, diabetul gestațional, restricția de creștere fetală sau nașterea prematură, semnalează un risc mai mare de boli cardiovasculare ulterior.

Un alt moment cheie este perimenopauza, intervalul de aproximativ patru până la șapte ani dinaintea opririi definitive a menstruației, când scăderea estrogenului reduce protecția naturală oferită inimii și vaselor de sânge. În această perioadă pot crește colesterolul LDL, rigiditatea arterială și grăsimea viscerală, alături de tulburări de dispoziție și transpirații nocturne.

„Este extrem de important să recunoaștem povara pe care aceste simptome o pun asupra calității vieții. Dacă nu dormi bine, știm că acest lucru este asociat cu riscul de boli cardiovasculare”, explică dr. Sadiya S. Khan, menționând că există opțiuni terapeutice, precum terapia de substituție hormonală și terapia comportamentală. Cu o bună comunicare între paciente și medici, perimenopauza devine un moment oportun de prevenție pentru infarct, accident vascular cerebral sau boală coronariană, potrivit dr. Hameed.

După menopauză, când producția de estrogen cu rol cardioprotector încetează, riscul cardiovascular al femeilor crește rapid, ajungând să îl egaleze și chiar să îl depășească pe cel al bărbaților. Pe lângă factorii comuni, precum vârsta, genetica, tensiunea arterială, colesterolul, diabetul, fumatul, alimentația și activitatea fizică, istoricul hormonal și reproductiv rămâne un reper esențial, de la prima menstruație timpurie, ciclurile neregulate și sângerările abundente până la complicațiile din sarcină și menopauza instalată înainte de 45 de ani. „Tot ceea ce s-a întâmplat anterior poate oferi indicii despre riscul tău și poate ghida îngrijirea medicală pe mai departe. Se pot face foarte multe lucruri”, conchide dr. Sadiya S. Khan.

Foto – Pixabay

Titus Motreanu

One thought on “Indiciile bolilor cardiovasculare în rândul femeilor. Ce spun medicii”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *