Un sfat pe zi

„Sindromul selfie” face din ce în ce mai multe victime

Scriam în 2016 despre „Sindromul selfie” care, așa cum atrăgeam atenția și atunci, face din ce în ce mai multe victime mai ales printre adolescenți. Încă din martie 2014, la Chicago, Asociația Americană de Psihiatrie a convenit că exagerarea efectuării de selfie-uri este o tulburare mintală.

stickerebucuresti.ro

Zilele trecute, un băiat de 12 ani s-a electrocutat după ce s-a urcat pe un vagon, în zona căii ferate din Valu lui Traian, pentru a-şi face selfie. Copilul s-a ales cu arsuri pe 80% din suprafaţa corpului şi se afă în stare gravă.

Anul trecut, o fată de 15 ani a căzut sub ochii prietenilor de pe acoperişul unui bloc cu zece etaje după ce a încercat  să-și facă un selfie  cu centrul oraşului Sibiu în fundal.

libris.ro

Un adolescent de 17 ani din Iași care intenţiona să-şi facă un selfie de pe podul unei macarale, alături de un prieten, a murit după ce a căzut de la opt metri. O turistă din Statele Unite ale Americii, în vârstă de 22 de ani, a murit după ce a căzut de pe o stâncă în timp ce voia să-şi facă un selfie pe insula grecească Zakynthos. Miliardarul Wang Jian a murit la vârsta de 57 de ani, după ce a căzut de pe un zid din masivul muntos Luberon din sud-estul Franţei în timp ce încerca să se fotografieze. Astea sunt doar câteva exemple, pentru că aproape zilnic citim despre astfel de tragedii.

Exagerarea efectuării de selfie-uri este o tulburare mintală

Odată cu apariția rețelelor sociale și a dezvoltării gadget-urilor au apărut o serie de manifestari noi în sfera problemelor de sănătate mintală.

elefant.ro

Nu trebuie privite aceste manifestări ca fiind neapărat de sine stătătoare, ele fiind de multe ori o formă de exprimare (un simptom) ale unor tulburări mintale obișnuite, clasificate de asociațiile de psihiatrie din lume. Una dintre noile patologii descrise este „Sindromul selfie”. Așa cum spuneam, încă din martie 2014, la Chicago, Asociația Americană de Psihiatrie a convenit că exagerarea efectuării de selfie-uri este o tulburare mintală, care a fost definită ca diagnostic clinic sub denumirea de „Selfitis”.

Există trei forme clinice ale acestei patologii:

  1. Borderline selfitis (manifestare la limita normalului): realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice, dar fără ca acestea să fie postate pe rețelele de socializare.
  2. Acute selfitis (manifestare acută): realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice și postarea fiecăruia dintre acestea pe rețelele de socializare.
  3. Chronic selfitis (manifestare cronică severă): nevoie incontrolabilă de a face selfie-uri, în fiecare oră și postarea acestora pe rețelele de socializare de mai mult de 6 ori pe zi. Mai mult decât atât, California State University, în urma unui studiu amplu, asociază în mod clar fenomenul selfie cu o serie de tulburări mintale, cum ar fi: deficitul de atenție, depresia, tulburarea obsesiv compulsivă, narcisismul (forma clinică), hipocondria, tulburarea schizoafectivă, tulburarea schizotipală, dismorfismul corporal, adicția.

Fenomenul selfie – o exacerbare a manifestărilor de tip narcisisit

Echipa de psihiatri și psihologi clinicieni care a efectuat studiul atrage atenția asupra faptului că fenomenul selfie are capacitatea de exacerbare a manifestărilor de tip narcisisit la persoanele care suferă de această patologie și de manifestare clinică a acestei tulburări la persoanele care suferă de o formă ușoară, subclinică, de narcisism.

Trecând peste definițiile acceptate la această oră la nivel mondial, „Sindromul selfie” trebuie interpretat la nivel individual. Acest sindrom este intâlnit cu precădere la adolescenți, fapt care îl leagă strâns de modificările hormonale specifice vârstei și de nevoia acută de definire a personalității la această vârstă. Să nu uităm de teribilismul acestei vârste. Exemplul Filipine, țara care deține două recorduri mondiale în materie de utilizarea gadget- urilor: Manila este capitala absolută a SMS-urilor cu peste jumătate de milliard de mesaje trimise zilnic și Makati City care a fost nominalizată în Time Magazine ca fiind capitala mondială a selfie-urilor.

Trecând peste diferențele culturale ale civilizației asiatice, care are tendințe de expunere opulentă a bogăției sau a propriei persoane, se observă o adevărată „nebunie selfie”. Astfel, multe persoane petrec ore întregi făcând selfie-uri (sute, poate chiar mii), doar în ideea de a surprinde selfie-ul perfect. În încheiere, doresc să atrag iar atenția că deși rețelele de socializare au ca scop interacțiunea umană permanentă, acestea, prin unele instrumente de promovare, reușesc prin utilizare excesiva doar să accentueze izolarea și manifestările de tip narcisist.

Conf. univ. dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru

Acest articol a apărut și în revista „Repere medicale”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *