Ce contează mai mult decât frumusețea. Trăsătura care schimbă prima impresie

Deși aspectul fizic influențează prima impresie, cercetările arată că, în preferințele declarate, alte trăsături cântăresc mai mult atunci când vine vorba despre alegerea unui partener. Datele din sondaje și studii psihologice indică faptul că personalitatea, în special agreabilitatea, este evaluată constant peste atracția fizică.

Aspectul fizic, la mijlocul clasamentului

Într-un context social în care aparențele par să primeze, ar putea părea firesc ca atractivitatea fizică să fie criteriul dominant în găsirea iubirii. Totuși, în sondajele privind caracteristicile preferate la un partener, aspectul fizic și senzualitatea se situează, de regulă, la un nivel mediu.

La polul opus, succesul material, precum siguranța financiară sau deținerea unei locuințe, se află printre cele mai puțin importante calități menționate.

Greg Webster, profesor de psihologie la Universitatea din Florida (SUA), atrage atenția că astfel de sondaje pot fi influențate de tendința respondenților de a oferi răspunsuri care îi pun într-o lumină favorabilă. „Sondajele auto-raportate pot prezenta date ușor denaturate”, explică el. Chiar și în aceste condiții, însă, oamenii declară frecvent că preferă inteligența sau alte trăsături de personalitate în locul aspectului fizic.

Ce se întâmplă în situații reale

Rămâne întrebarea dacă, în contexte reale, personalitatea continuă să fie preferată în detrimentul aspectului fizic.

Potrivit unui sondaj publicat de BBC, dintr-un eșantion de peste 1.000 de repondenți, aproape 90% au indicat că preferă personalitatea în locul aspectului fizic.

Sondajul a folosit un test psihometric pentru a evalua trăsăturile participanților la sondaj. Testele de acest tip, utilizate de decenii în psihiatrie și psihologie, încearcă să cuantifice personalitatea prin chestionare în care respondenții își exprimă acordul sau dezacordul față de afirmații precum „Sunt sufletul petrecerii”.

Modelul Big Five și limitele sale

În evaluarea personalității, psihologii folosesc frecvent modelul „Big Five”, care măsoară cinci dimensiuni: deschiderea către experiențe noi, conștiinciozitatea, extroversiunea, agreabilitatea și nevrotismul.

Acest model este considerat unul dintre cele mai utilizate instrumente în domeniu, însă nu este lipsit de critici. Analizarea a doar cinci trăsături poate oferi o imagine limitată asupra motivațiilor și comportamentelor umane, subliniază Webster.

Chiar și așa, testele psihometrice pot evidenția asemănări și diferențe relevante între persoane și pot oferi indicii privind compatibilitatea în relații serioase.

Atractivitatea fizică trebuie asociată cu agreabilitatea

Dintre cele cinci mari trăsături, agreabilitatea, asociată cu empatia, grija și capacitatea de cooperare, are un rol central în evaluarea dezirabilității unui potențial partener.

Potrivit cercetărilor citate, agreabilitatea este cel mai puternic predictor al satisfacției relaționale, atât în prezent, cât și pe termen lung, și singurul predictor semnificativ al dizolvării relației. Pentru bărbați și femei, atractivitatea fizică trebuie asociată cu agreabilitatea pentru a anticipa dorința unei relații serioase.

„A fi o persoană drăguță este indispensabil pentru relații armonioase pe termen lung. Agreabilitatea este cumva o necesitate”, afirmă Webster, adăugând că o relație cu o persoană percepută ca nepoliticoasă poate deveni problematică.

Percepția asupra propriei personalități și a celorlalți este influențată de cadrul de referință individual. Persoanele mai agreabile tind să îi perceapă pe ceilalți ca fiind amabili și prietenoși, iar atracția este frecvent orientată către persoane cu valori similare.

Similaritatea și principiul familiarității

Sociologii Terri Orbuch (Universitatea din Michigan) și Susan Sprecher (Universitatea de Stat din Illinois) arată că familiaritatea joacă un rol important în atracție. Similaritatea fizică și genetică, proximitatea geografică și aprobarea din partea cercului social sunt factori care pot influența alegerea partenerului.

Cuplurile care raportează niveluri ridicate de similaritate în trăsături precum conștiinciozitatea și deschiderea către experiențe noi tind să aibă un avantaj în gestionarea problemelor și a sarcinilor cotidiene.

Psihologii Ellen Berscheid (Universitatea din Minnesota) și Harry Reid (Universitatea din Rochester) descriu acest fenomen drept „principiul fundamental al atracției”: tendința de a căuta parteneri familiari, care împărtășesc trăsături de personalitate, aspect fizic, mediu social sau geografie.

Totuși, anumite diferențe pot fi, la rândul lor, atractive. De exemplu, studiile arată că oamenii pot prefera să facă parte din echipe în care nivelul de extroversiune este diferit de al lor, ceea ce poate evidenția calități complementare.

„Este logic că am evoluat pentru a fi atrași de oameni care au măcar un anumit grad de diferențiere față de noi”, spune Alderson. Ea precizează că aplicația So Syncd încearcă să potrivească utilizatori cu suficiente asemănări pentru a crea o conexiune stabilă, dar și cu diferențe care pot genera dinamism. „Orice tip de personalitate poate funcționa și există avantaje și provocări pentru fiecare. Dacă sunteți prea asemănători, poate fi plictisitor. Dacă sunteți prea diferiți, viața de zi cu zi poate deveni dificilă”, afirmă aceasta.

Formele de dominanță pot fi percepute ca atractive

Într-un studiu realizat împreună cu psihologii sociali Angela Bryan și Amanda Mahaffey, Greg Webster a analizat atractivitatea persoanelor dominante din punct de vedere social, fizic și financiar și modul în care agreabilitatea influențează percepția asupra acestora.

Cercetătorii arată că aceste forme de dominanță pot fi percepute ca atractive deoarece oferă protecție sau acces la resurse de bază, precum hrana și adăpostul, dar și la beneficii suplimentare, precum un stil de viață confortabil. Totuși, dominanța poate fi orientată fie spre protejarea relației, fie în detrimentul acesteia.

„Ceea ce își doresc oamenii sunt parteneri care să fie dominanți din punct de vedere social, fizic sau financiar, dar nu neapărat față de partenerul lor”, explică Webster. Potrivit acestuia, dominanța asociată cu agreabilitatea este percepută ca fiind mai atractivă, în măsura în care resursele și influența sunt utilizate în beneficiul relației.