Rețelele sociale în pauză. Efectele după o săptămână de deconectare

Un nou studiu publicat în JAMA Network Open arată că tinerii care își reduc utilizarea rețelelor sociale timp de o săptămână pot observa îmbunătățiri semnificative ale sănătății mintale. Cercetarea a inclus 295 de participanți cu vârste între 18 și 24 de ani, categoria de vârstă intens conectată online și, în același timp, cea mai vulnerabilă la tulburări precum anxietatea sau depresia.

Cum au măsurat cercetătorii utilizarea rețelelor sociale

O problemă majoră a cercetărilor din trecut a fost dependența de date auto-raportate: estimări aproximative privind timpul petrecut pe telefon, tiparele de somn sau nivelul de activitate. Aceste autoevaluări pot fi eronate sau influențate de percepții personale, afectând acuratețea rezultatelor.

Pentru a evita astfel de biaisuri, echipa de cercetare a folosit o metodă numită „fenotipizare digitală”. Participanții au permis monitorizarea pasivă a utilizării aplicațiilor, a localizării GPS, a accelerometrului și a activității ecranului telefonului. Aceste date au oferit o imagine obiectivă și precisă asupra modului real în care participanții foloseau rețelele sociale.

Studiul a început cu o perioadă de două săptămâni în care a fost colectată o evaluare de bază, înainte ca participanții să reducă intenționat timpul petrecut pe social media. A urmat o săptămână de „detox digital”, în care tinerii au primit instrucțiuni să limiteze interacțiunea cu Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și X (fostul Twitter). Pe parcursul celor trei săptămâni, toți au completat zilnic scurte evaluări ale stării mentale, în timp real, prin tehnica EMA (ecological momentary assessment).

Ce s-a întâmplat după doar o săptămână de detox digital

În medie, participanții au raportat o reducere a simptomelor de anxietate cu 16,1%, o scădere a simptomelor depresive cu 24,8% și o diminuare a insomniei cu 14,5%. Datele arată că 6,2% dintre participanți au renunțat complet la social media în acea săptămână, iar în ansamblu utilizarea a scăzut de la 1,9 ore pe zi la doar 0,5 ore.

Însă îmbunătățirile nu au fost uniforme. Studiul arată că utilizarea „problematică” a rețelelor sociale, adică utilizare compulsivă, comportamente adictive sau comparații sociale negative, este corelată puternic cu o sănătate mintală mai precară. Iar cei care prezentau astfel de comportamente au beneficiat cel mai mult de detox, înregistrând cele mai mari ameliorări.

„Speculăm că îmbunătățirile observate sunt asociate în special cu reducerea oportunităților pentru comportamente problematice, precum comparația socială negativă sau utilizarea adictivă, mai degrabă decât cu reducerea generală a timpului de ecran”, au notat autorii.

Un aspect remarcabil: nivelul perceput al singurătății nu s-a modificat semnificativ. Cercetătorii au explicat acest lucru prin rolul social al platformelor: pentru mulți tineri, rețelele sunt un mediu de conectare și comunitate, iar reducerea lor nu înseamnă automat creșterea izolării.

Deși monitorizarea utilizării aplicațiilor a redus erorile obișnuite din auto-raportări, studiul nu este lipsit de limitări. Cea mai mare sursă de biais este faptul că participanții au intrat voluntar în studiu, știind, sau cel puțin întrezărind, efectele așteptate ale unui detox digital. Această anticipare poate influența rezultatele. De asemenea, studiul nu a inclus un grup de control randomizat și nici o evaluare pe termen lung pentru a vedea cât persistă beneficiile.

Autorii recunosc limitele, dar precizează că rezultatele sunt totuși relevante. Reducerea utilizării rețelelor sociale ar putea deveni o componentă utilă în intervențiile dedicate sănătății mintale la tineri.

„Aceste rezultate sugerează că reducerea utilizării rețelelor sociale timp de o săptămână poate îmbunătăți starea de sănătate mintală a tinerilor adulți. Totuși, durabilitatea acestor efecte terapeutice și legătura lor cu comportamentul necesită investigații suplimentare“, au mai spus cercetătorii.