Bolile de inimă și obezitatea. Impactul explicat de cardiologi
Obezitatea este o afecțiune cronică gravă, iar în Statele Unite, peste 40% dintre adulți sunt afectați. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), costurile medicale asociate obezității se ridică la aproape 173 de miliarde de dolari anual. Una dintre cele mai importante discuții în acest context este modul în care obezitatea afectează sănătatea cardiovasculară a pacientului, potrivit medscape.com.
Obezitatea – „primul domino” în afectarea sănătății cardiometabolice
„Obezitatea este adesea numită primul domino în ceea ce privește sănătatea cardiometabolică, deoarece atunci când pacienții sunt obezi, de obicei coexistă și alte comorbidități, cum ar fi diabetul, hipertensiunea, apneea în somn și bolile metabolice”, explică dr. Payal Kohli, fondator și director medical la Cherry Creek Heart din Aurora, Colorado, și profesor asociat în cadrul Diviziei de Cardiologie a Universității Johns Hopkins: „De aceea, obezitatea poate crește riscul pentru sănătatea cardiovasculară atât prin mecanisme directe, cât și indirecte.”
Dr. Kohli subliniază că efectele obezității includ creșterea glicemiei, a tensiunii arteriale, inflamației și nivelurilor hormonilor simpatici. Toate acestea afectează funcția endotelială și accelerează procesul de ateroscleroză.
Legătura cu apneea în somn și impactul pierderii în greutate
Obezitatea contribuie și la severitatea apneei obstructive în somn, o afecțiune periculoasă. „Scăderea în greutate poate să nu rezolve complet problema, dar are un impact pozitiv”, spune dr. Bradley Serwer, director medical la VitalSolutions: „Acest aspect este adesea omis în discuțiile despre riscurile obezității.”
Curele drastice pot face mai mult rău
Primul pas este ghidarea pacientului către schimbări sustenabile de stil de viață. Metodele restrictive sau curele drastice de slăbire au efecte de tip „yo-yo” și pot face mai mult rău decât bine.
„Abordați problema”, insistă dr. Serwer. „Mulți medici de familie evită subiectele incomode, dar trebuie să o faceți într-un mod diplomatic. Încurajați modificările de stil de viață, pentru un impact sănătos pe termen lung.”
Dr. Michael Silverman, cardiolog la Johns Hopkins Medicine, recomandă o abordare comprehensivă care include alimentație, exerciții, consiliere și terapie. „Uneori e ca și cum te-ai lovi de un zid când încerci să implici acești pacienți”, spune el. „Trebuie să începi cu pași mici și să înțelegi ce se întâmplă din punct de vedere psihologic.”
Rolul psihologiei și importanța echipei multidisciplinare
Terapia poate ajuta la identificarea cauzelor emoționale din spatele obezității: depresie, anxietate, traume sau probleme familiale. E esențial ca medicul să aibă o rețea de terapeuți pentru a redirecționa pacienții.
O opțiune eficientă este și trimiterea către clinici specializate în obezitate, unde pacientul are acces la nutriționiști, terapeuți și fizioterapeuți într-un singur loc. „Aceste resurse sunt extrem de valoroase”, adaugă dr. Serwer.
Modificări sustenabile: de la fast-food la dieta mediteraneană
„Ajutați pacientul să identifice ce poate elimina ușor din dietă”, recomandă dr. Silverman: „Primul lucru ar fi fast-food-ul – acestea ar trebui folosite doar pentru toaletă și cafea, nimic mai mult.”
Alte ținte: băuturile cu zahăr, sucurile, dar și băuturile dietetice, despre care datele arată că pot stimula pofta de mâncare.
În locul unei abordări restrictive, recomandarea este una aditivă: încurajarea alimentelor sănătoase pentru inimă, care în același timp susțin scăderea în greutate. Dieta mediteraneană, bazată pe cereale integrale, fructe, legume și grăsimi sănătoase, este o opțiune recomandată.
Exercițiile fizice – începeți cu pași mici
„Pentru unii pacienți, începutul poate fi simplu – o plimbare până la cutia poștală sau în jurul mesei din sufragerie”, spune Silverman: „Apoi se crește treptat durata și intensitatea.”
Dacă pacienții refuză mersul pe jos, există alternative: bicicletă staționară, gimnastică în apă, aerobic acvatic. „Există o componentă psihologică puternică aici”, atrage atenția cardiologul.
Dr. Kohli adaugă că cea mai mare problemă este legată de faptul că nu se promovează schimbările de stil de viață: „Fără asta, greutatea va reveni. Chiar și o mică pierdere în greutate contează. Chiar și o scădere modestă în greutate poate avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii. „Când greutatea scade, pacienții pot renunța la majoritatea medicamentelor. Și asta e un beneficiu enorm”, concluzionează dr. Silverman.
