Cercetările arată că multe dintre problemele noastre contemporane, cum ar fi prevalența tot mai mare a problemelor de sănătate mintală, apar ca urmare a progresului tehnologic rapid și a modernizării.

O teorie care poate ajuta la explicarea motivelor pentru care răspundem prost la condițiile moderne, în ciuda alegerilor, siguranței și a altor beneficii pe care acestea le aduc, este nepotrivirea evolutivă.

Nepotrivirea apare atunci când o adaptare evoluată, fie fizică, fie psihologică, devine nepotrivită cu mediul înconjurător, spune Jose Yong, profesor asistent de psihologie, Universitatea Northumbria, Newcastle.

Să luăm ca exemplu moliile și unele specii de muște nocturne. Deoarece trebuie să navigheze în întuneric, acestea au evoluat pentru a folosi luna ca orientare. Dar, datorită inventării iluminatului artificial, multe molii și muște sunt atrase în schimb de lămpile de stradă și de luminile de interior.

Un exemplu clasic este „pofta noastră de dulciuri”

Același lucru se întâmplă și în cazul oamenilor. Un exemplu clasic este „pofta noastră de dulciuri”, care i-a motivat pe oamenii ancestrali să caute alimente bogate în calorii în medii sărace din punct de vedere nutrițional.

Această poftă de dulce devine nepotrivită pentru lumea modernă atunci când companiile alimentare produc în masă alimente încărcate cu zaharuri rafinate și grăsimi, deturnând o trăsătură altfel utilă. Rezultatul este cariile dentare, obezitatea și diabetul.

Lumea modernă este plină de lucruri care fac ca instinctele noastre, altădată adaptative, să se strice. De exemplu, oamenii au evoluat pentru a trăi în triburi nomade, bazate pe rudenie, formate din aproximativ 50 până la 150 de persoane foarte unite. Nevoia noastră adaptivă de a aparține funcționează bine în astfel de medii.

Cu toate acestea, în orașele mari populate de sute de mii de străini, oamenii pot ajunge să se simtă singuri și să aibă impresia că nu au mulți prieteni apropiați.

Studiile au arătat, de asemenea, că atunci când animalele sociale sunt ținute în spații aglomerate, ele se confruntă cu un stres competitiv care are consecințe asupra sănătății fizice, cum ar fi o funcționare imunitară mai slabă și o fertilitate redusă.

La fel ca animalele din studiile privind aglomerația, și oamenii care trăiesc în orașe aglomerate pot experimenta niveluri de stres fără precedent și tind să aibă mai puțini copii.

Inegalitatea socială din societățile moderne diferă, de asemenea, de mediul mai egalitar al vânătorilor-culegătorilor. Oamenii au evoluat pentru a se preocupa de statutul social, ceea ce ne motivează să reparăm diferențele de statut dintre noi și ceilalți.

Dar atunci când disparitatea socială este prea intensă și când oameni precum Elon Musk, a cărui avere netă ar necesita mai multe milioane de ani de muncă la salariul mediu anual pentru a o ajunge din urmă pe cea a unui american mediu, sunt evidențiați în mod regulat de către mass-media, preocupările noastre legate de statutul social pot duce la anxietate legată de statutul social.

Social media exacerbează problemele asociate cu comparațiile sociale. Deoarece oamenii împărtășesc de obicei online cele mai bune părți ale lor, social media prezintă o impresie distorsionată a realității, ceea ce poate face ca spectatorii să se simtă mai rău în legătură cu propria lor persoană.

De asemenea, cuantificarea valorii prin intermediul like-urilor și al urmăritorilor le permite oamenilor să fie obsedați cu o mai mare precizie de locul în care se situează în raport cu ceilalți.

Mai multe tendințe problematice pot fi înțelese din această nepotrivire evolutivă. De exemplu, concurența și anxietatea legată de statut au fost legate de obsesia pentru nivelul de educație, de competiția pentru locuri de muncă prestigioase și de materialism. Există o tendință tot mai mare de „a fi falit pentru a părea bogat”, deoarece oamenii se îndatorează pentru a-și permite lucruri care creează impresia că au un statut.

De asemenea, oamenii sunt mai predispuși să își asume riscuri atunci când simt că trebuie să obțină un avantaj competitiv. Împreună cu creșterea costului vieții, oamenii pot constata că locurile lor de muncă sunt inadecvate nu numai pentru a ține pasul cu așteptările societății, ci și pentru a construi o avere.

Un raport 2023 realizat de asociația globală a profesioniștilor în domeniul investițiilor, CFA Institute, a indicat că multe persoane din Generația Z apelează la investiții riscante, cum ar fi criptomonedele, în încercarea de a se descurca. Lumea modernă intens competitivă poate, de asemenea, să îi determine pe oameni să se supună unor operații estetice periculoase și unor regimuri de slăbire.

Pe măsură ce oamenii se străduiesc să se ridice la nivelul așteptărilor societății cu privire la adulții de succes, aceștia par să-și redefinească obiectivele în viață.

Sondajele realizate în rândul respondenților din Generația Z și din generația Millennial au constatat că majorarea costului vieții forțează aceste grupe de vârstă să își reducă ambițiile profesionale și să renunțe la ideea de a deține o casă, de a întemeia o familie sau chiar de a-și găsi un partener romantic.

Un sondaj realizat de 2023 în rândul a 55.000 de persoane născute între 1981 și 2012 a constatat că respondenții se concentrează în schimb pe îngrijirea mai mult a sănătății lor mentale și fizice.

Atunci când competiția devine prea intensă, oamenii pot interioriza presiunea și pot experimenta anxietate sau depresie. Cercetătorii au legat automutilarea și depresia de faptul că oamenii simt că nu mai pot face față cerințelor societății moderne. Aceste tendințe sunt predominante mai ales în țările cu o puternică cultură a rușinii, cum ar fi Japonia și Coreea de Sud.

Studiile au arătat că unele reacții de externalizare pot include furia față de nedreptatea percepută a unui concurs care pare imposibil de câștigat, ceea ce duce la cinism, agresivitate și ostilitate. O manifestare a acestei furii poate fi observată, de exemplu, în cercurile „incel”, în care bărbații simt adesea că nu sunt în măsură să găsească un partener romantic sau sexual deoarece șansele sunt pe nedrept îndreptate împotriva lor.

Ce putem face

Perspectiva nepotrivirii evolutive nu ne sugerează să ne întoarcem complet la un mod de viață ancestral, ci să găsim modalități de a ne ajusta mediul astfel încât să se alinieze mai bine cu natura noastră evoluată.

De exemplu, ne putem gândi la modalități de a proiecta mediul construit pentru a reduce aglomerarea sau pentru a crește accesul la natură. Într-adevăr, imersiunea în natură, cum ar fi scăldatul în pădure (care se concentrează pe implicarea senzorială pentru a se conecta cu natura) și grădinăritul comunitar, poate reduce stresul și îmbunătăți starea de bine.

Modificările stilului de viață pentru a reduce consumismul și expunerea la mass-media și la mediile sociale, alături de concentrarea asupra unei munci semnificative mai degrabă decât asupra prestigiului locului de muncă, sunt, de asemenea, susceptibile de a ajuta. Unele contratendințe, precum minimalismul și mindfulness, indică o conștientizare din ce în ce mai mare a faptului că găsirea mulțumirii în lucrurile mărunte ne poate permite să evităm capcanele modernității.

Acestea sunt doar câteva idei. Dar aprecierea bazei evolutive a problemelor noastre și conștientizarea perspectivei de nepotrivire ne poate oferi o șansă mai bună de a le aborda la rădăcină.