Pe măsură ce trecem prin viață, riscul de a dezvolta boli cronice, inclusiv cancer, boli de inimă și tulburări neurologice, crește semnificativ.

Cu toate acestea, în timp ce cu toții îmbătrânim cronologic în același ritm, din punct de vedere biologic, ceasurile noastre pot ticăi mai repede sau mai încet. Bazarea exclusiv pe vârsta cronologică – numărul de ani de la naștere – este inadecvată pentru a măsura vârsta biologică internă a organismului, spun Jonathan Ka Long Mak, doctorand, Karolinska Institutet și Sara Hägg, profesor asociat, Epidemiologie moleculară, Karolinska Institutet.

Vârsta biologică

Această discrepanță i-a determinat pe oamenii de știință să găsească modalități de a determina vârsta biologică a unei persoane. O modalitate este să ne uităm la „ceasurile epigenetice”, care iau în considerare schimbările chimice care au loc în ADN-ul nostru pe măsură ce îmbătrânim. O altă abordare utilizează informații din testele medicale, cum ar fi tensiunea arterială, nivelul colesterolului și alte măsurători fiziologice.

Prin utilizarea acestor „biomarkeri”, cercetătorii au descoperit că, atunci când vârsta biologică a unei persoane depășește vârsta cronologică, aceasta semnifică adesea o îmbătrânire accelerată a celulelor și o susceptibilitate mai mare la boli legate de vârstă.

Noile noastre cercetări sugerează că vârsta biologică, mai mult decât anii pe care i-ați trăit, poate prezice riscul de demență și de accident vascular cerebral în viitor.

Vârsta biologică și tulburările neurologice

Studiile anterioare au făcut lumină asupra acestei asocieri, dar acestea au fost adesea limitate ca amploare. Acest lucru a lăsat lacune în înțelegerea noastră cu privire la modul în care îmbătrânirea biologică este legată de diverse tulburări neurologice, inclusiv boala Parkinson și boala neuronului motor.

Pentru a evalua vârsta biologică, am analizat 18 biomarkeri colectați în timpul controalelor medicale efectuate între 2006 și 2010. Aceștia au inclus tensiunea arterială, glicemia, nivelul de colesterol, markerii de inflamație, circumferința taliei și capacitatea pulmonară.

Apoi am urmărit participanții timp de nouă ani pentru a vedea cine a dezvoltat boli neurologice. Cei cu vârste biologice mai mari la începutul studiului au avut riscuri semnificativ mai mari de demență și accident vascular cerebral în următorul deceniu – chiar și după ce au luat în considerare diferențele de genetică, sex, venit și stil de viață.

Imaginați-vă două persoane în vârstă de 60 de ani înrolate în studiul nostru. Unul avea o vârstă biologică de 65 de ani, iar celălalt de 60 de ani. Cel cu vârsta biologică mai accelerată avea un risc cu 20 % mai mare de demență și cu 40 % mai mare de accident vascular cerebral.

Pentru a umple acest gol, studiul nostru, publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery and Psychiatry, a examinat peste 325.000 de adulți britanici de vârstă mijlocie și mai în vârstă. Am investigat dacă vârsta biologică avansată crește riscurile viitoare de a dezvolta boli neurologice, inclusiv demență, accident vascular cerebral, boala Parkinson și boala neuronului motor.

Asociere puternică

Este demn de remarcat faptul că, în timp ce vârsta biologică avansată a arătat o asociere puternică cu demența și accidentul vascular cerebral, am observat o legătură mai slabă cu boala neuronului motor și chiar o direcție opusă pentru boala Parkinson.

Boala Parkinson prezintă adesea caracteristici unice. De exemplu, deși fumatul, de obicei, accelerează îmbătrânirea, acesta exercită, în mod paradoxal, un efect protector împotriva bolii Parkinson.

Constatările noastre arată că procesele biologice de îmbătrânire contribuie probabil în mod substanțial la demența și accidentul vascular cerebral mai târziu în viață. Împreună cu cercetările noastre anterioare care arată o asociere semnificativă între vârsta biologică avansată și riscurile de cancer, aceste rezultate sugerează că încetinirea declinului intern al organismului poate fi esențială pentru prevenirea bolilor cronice la sfârșitul vieții.

Evaluarea vârstei biologice din probele de sânge de rutină

Evaluarea vârstei biologice din probele de sânge de rutină ar putea deveni într-o zi o practică standard. Cei cu îmbătrânire accelerată ar putea fi identificați cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor de demență. Deși în prezent este incurabilă, depistarea timpurie oferă oportunități de schimbare preventivă a stilului de viață și de monitorizare atentă.

De exemplu, cercetările încep să sugereze că vârsta biologică poate fi încetinită sau chiar inversată prin intervenții asupra stilului de viață, inclusiv prin exerciții fizice, somn, dietă și suplimente nutritive.

Următorul pas este replicarea rezultatelor noastre în diverse grupuri de persoane. Sperăm, de asemenea, să descoperim legăturile dintre fondul genetic, îmbătrânirea biologică și alte boli majore, cum ar fi diabetul și bolile de inimă.

Deocamdată, monitorizarea proceselor interne de îmbătrânire ar putea da oamenilor posibilitatea de a întârzia declinul cognitiv, oferind speranța unei vieți mai sănătoase și mai satisfăcătoare în ultimii ani.