În ultimii ani, consumatorii de alcool au devenit centrul atenției mai ales din cauza informațiilor provenite din diverse studii/cercetări conform cărora alcoolul consumat în cantități moderate pare a avea chiar efect benefic asupra organismului uman.

Având în vedere statisticile  privind consumul de alcool în România, cât și particularitățile specifice ale consumului abuziv, este necesară sublinierea câtorva aspecte legate de această patologie. Cert este că adresabilitatea către serviciile de psihiatrie din România, legate de probleme privind consumul de alcool, este în continuă creștere.

În cabinetele de consultații, cam o treime dintre pacienții de sex feminin au probleme legate de consumul de alcool, pentru sexul masculin această proporție ajungând la jumătate și uneori peste. Problema cea mai mare este legată de faptul că pacienții ajung în serviciul de psihiatrie odată cu dezvoltarea complicațiilor legate de consumul abuziv de alcool.

Astfel, cele mai multe consultații în urgență, la camera de gardă, privesc pacienți care sunt în sevraj etanolic. Aceștia ajung la psihiatru după ce au fost internați în alte servicii medicale pentru diverse patologii, multe dintre acestea fiind o consecință directă sau indirectă a consumului abuziv de alcool. Trebuie subliniat că sindromul de sevraj etanolic este o afecțiune deosebit de serioasă, implicând inclusiv un risc crescut de deces, atât în prezența cât și în absența unui tratament adecvat.

Există 5 tipuri de patologii legate de consumul de alcool descrise în DSM V: abuzul de alcool, intoxicația acută cu alcool, sevrajul etanolic, alte tulburări induse de consumul de alcool și tulburări nespecifice legate de consumul de alcool.

DSM V corelat cu ICD 11 stabilesc o serie de criterii pentru stabilirea patologiei legate de consumul de alcool: alcoolul este consumat în cantități mari pentru o perioadă lungă de timp, dorința persistentă /eforturi mari pentru a renunța la alcool, timp investit pentru a cumpăra, a consumă alcool sau pentru recuperare după efectele sale, sete (pentru băuturi alcoolice), consumul de alcool recurent cu o deficiență în integrarea socială și familială, continuarea consumului de alcool în ciuda unei deficiențe atât relaționale cât și profesionale, nivel scăzut de implicare în viață socială , familială și activități profesionale, din cauza consumului de alcool, continuarea consumului de alcool chiar și în situații de risc pentru sănătate, consumul de băuturi alcoolice a continuat în ciuda riscului crescut de alterare a stării de sănătate, toleranță crescută la alcool, sindromul de sevraj. Pe lângă aceste criterii de diagnostic, din punct de vedere cantitativ se pot descrie 3 categorii de persoane în raport cu consumul de alcool:

1. Consumatori ocazionali de băuturi alcoolice;
2. Persoane cu risc legate de consumul de băuturi alcoolice;
3. Persoane dependente de consumul de băuturi alcoolice.

În ceea ce privește cantitățile de alcool pur ingerat care definesc aceste 3 categorii de personae, nu există un standard absolut care să fie acceptat de către toate centrele de cercetare. Totuși, este unanim acceptat: ca o persoană să fie încadrată în prima categorie este necesar să nu se depășească un consum zilnic de peste 500 ml bere/150 ml vin/100 ml băuturi distilate. Chiar și aceste valori sunt contestate de unii cercetători.

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru

Articol publicat și în revista Repere Medicale