Mănâncă bine, trăiește mai mult: Ar putea o dietă moderată de proteine să fie elixirul râvnit al tinereții?
Consumul de alimente nutritive poate îmbunătăți sănătatea metabolică și întârzia îmbătrânirea. Dar care sunt cantitățile adecvate de macronutrienți alimentari care pot contribui la atingerea acestui obiectiv? Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii din Japonia au hrănit șoareci masculi tineri și de vârstă mijlocie cu diete izocalorice cu diferite cantități de proteine. Aceștia au constatat că șoarecii erau mai sănătoși din punct de vedere metabolic atunci când erau hrăniți cu diete moderate în proteine. Aceste constatări ar putea oferi informații valoroase pentru dezvoltarea intervențiilor nutriționale și îmbunătățirea sănătății metabolice la oameni.
După cum spune proverbul „Ești ceea ce mănânci”, tipul de alimente pe care le consumăm ne influențează sănătatea și longevitatea pe tot parcursul vieții. De fapt, există o asociere directă între cerințele nutriționale legate de vârstă și sănătatea metabolică. O nutriție optimă în funcție de vârstă poate contribui la menținerea sănătății metabolice, îmbunătățind astfel durata de sănătate (perioada de viață fără boli) și durata de viață a unui individ. Diferite intervenții nutriționale care implică un aport caloric și proteic variat sunt cunoscute pentru a îmbunătăți sănătatea și durata de viață a rozătoarelor și primatelor. În plus, studii recente au raportat, de asemenea, asocierea macronutrienților alimentari (proteine, carbohidrați, grăsimi) cu sănătatea cardio-metabolică și îmbătrânirea la șoareci. Cu toate acestea, nu se cunoaște cantitatea de proteine care trebuie consumată pentru a menține sănătatea metabolică.
Cheia unei vieți lungi și sănătoase
Într-un nou studiu publicat în GeroScience, o echipă de cercetători condusă de profesorul asistent Yoshitaka Kondo de la Universitatea Waseda, Japonia, a investigat cantitatea de proteine alimentare necesară pentru a îmbunătăți sănătatea metabolică la șoarecii care se apropie de vârsta a treia. Echipa, din care au mai făcut parte Dr. Takuya Chiba, Facultatea de Științe Umane, Universitatea Waseda, Dr. Akihito Ishigami, Reglementarea moleculară a îmbătrânirii, Institutul Metropolitan de Geriatrie și Gerontologie din Tokyo, Dr. Hitoshi Aoki, Divizia de Cercetare și Dezvoltare, Nichirei Foods Inc. și Dr. Shin-Ichiro Takahashi, Departamentul de Științe Animale și Chimie Biologică Aplicată, Școala Superioară de Științe Agricole și ale Vieții, Universitatea din Tokyo.
Aceștia au recrutat șoareci masculi C57BL/6NCr tineri (6 luni) și de vârstă mijlocie (16 luni), care au fost hrăniți cu diete izocalorice cu conținut variabil de proteine (de la 5 la 45 %) timp de două luni. După două luni, efectul dietelor cu proteine variabile a fost evaluat pe baza măsurătorilor greutății mușchilor scheletici, a profilurilor lipidice hepatice și plasmatice și a analizei clusterului de tip self-organizing map (SOM) a profilurilor de aminoacizi plasmatici.
Când a fost întrebat despre motivația din spatele studiului lor, Kondo explică: „Echilibrul optim de macronutrienți pentru rezultate ideale de sănătate poate varia în diferite etape ale vieții. Studiile anterioare arată posibilitatea de a minimiza mortalitatea specifică vârstei pe tot parcursul vieții prin modificarea raportului dintre proteinele alimentare și carbohidrații în timpul apropierii de bătrânețe la șoareci. Cu toate acestea, cantitatea de proteine care ar trebui consumată pentru a menține sănătatea metabolică în timpul apropierii de bătrânețe este încă neclară.”
Regimul alimentar sărac în proteine
Echipa a observat că un regim alimentar sărac în proteine a dus la dezvoltarea unui ficat gras ușor, cu niveluri crescute de lipide hepatice la șoarecii de vârstă mijlocie, în comparație cu șoarecii tineri. În schimb, o dietă moderată în proteine a dus la reducerea concentrațiilor de glucoză din sânge și a nivelurilor de lipide atât în ficat, cât și în plasmă. Aceste constatări indică faptul că o dietă moderată cu proteine (25% și 35%) a menținut mai sănătoși din punct de vedere metabolic atât șoarecii tineri, cât și cei de vârstă mijlocie.
Examinând efectul dietelor cu conținut variabil de proteine asupra concentrațiilor plasmatice de aminoacizi la șoarecii din ambele grupe de vârstă, cercetătorii au observat că concentrația plasmatică a aminoacizilor individuali a variat în funcție de vârstă și de conținutul variabil de proteine din dietă. Acest lucru a fost validat în continuare cu ajutorul analizei SOM a aminoacizilor plasmatici. Mai mult, profilurile de aminoacizi plasmatici relevate cu ajutorul analizei SOM au arătat corelația dintre aportul diferit de proteine și cantitățile variabile de trigliceride hepatice și nivelurile de colesterol.
Discutând despre impactul studiului lor asupra sănătății publice, Kondo remarcă: „Necesarul de proteine se modifică pe parcursul vieții, fiind mai mare la șoarecii tineri reproducători, reducându-se la vârsta mijlocie și crescând din nou la șoarecii mai în vârstă, pe măsură ce eficiența proteinelor scade. Același model este probabil să fie observat și la oameni. Prin urmare, s-ar putea presupune că o creștere a aportului zilnic de proteine la mese ar putea promova sănătatea metabolică a oamenilor. Mai mult, un echilibru ideal al macronutrienților din alimentație în fiecare etapă a vieții ar putea, de asemenea, să prelungească durata de viață.”
În concluzie, o dietă echilibrată cu cantități moderate de proteine ar putea fi cheia unei vieți lungi și sănătoase.
