Este acceptabil să ne răsfățăm cu o masă nesănătoasă sau două în weekend?
Suntem cu toții de acord că o alimentație bună este importantă pentru sănătatea noastră. Dar, cu siguranță, este acceptabil să te răsfeți cu o masă nesănătoasă sau două în weekend?
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea New South Wales (UNSW) din Australia a sugerat că un regim alimentar „curat”, intercalat cu mese „de excepție” cu junk food, ar putea nu numai să ducă la creșterea în greutate, ci și să afecteze funcția creierului și sănătatea intestinală la rozătoare.
Șobolanii care au avut o dietă în cea mai mare parte sănătoasă, dar care s-au înfruptat ocazional din alimente bogate în zahăr și grăsimi saturate, au prezentat o deteriorare cognitivă semnificativă, în special în testele de memorie spațială, și modificări negative ale bacteriilor intestinale.
„Credem că acest tip de lucrare este esențial pentru a ne face să ne gândim la menținerea sănătății creierului nostru până la o vârstă înaintată”, a explicat, pentru sciencealert.com, cercetătorul în neuroștiințe Margaret Morris de la UNSW.
Studiul extinde cercetările anterioare ale membrilor echipei, care au descoperit o asociere între o dietă săracă și o memorie spațială deficitară pe termen lung, oferind noi informații despre efectele „ciclului alimentar”.
Privite uneori ca un compromis între extremele unei alimentații sănătoase și nesănătoase, oscilațiile în alimentație ar putea avea un cost.
În fiecare dintre cele 3 experimente diferite, un grup de control sănătos de 12 șobolani a fost hrănit cu hrană standard pentru șobolani și comparat cu 3 grupuri experimentale de 12 șobolani care au fost, de asemenea, hrăniți uneori cu alimente procesate bogate în grăsimi și zahăr.
Grupurile experimentale au petrecut același număr total de zile în care au fost hrănite cu hrană nesănătoasă, fie consecutiv, fie repartizate pe „cicluri” de durată diferită.
Înainte și după perioadele de ciclu alimentar, cercetătorii au testat memoria pe termen scurt a șobolanilor și au măsurat microbiota din fecalele acestora. De asemenea, aceștia i-au cântărit înainte și după și au ținut evidența cantității din fiecare tip de hrană consumată de șobolani.
Șobolanii care au mâncat prost pentru orice perioadă de timp aveau un microbiom intestinal mai puțin divers, cu mai multe bacterii legate de obezitate și mai puține tulpini de bacterii bune legate de controlul greutății. Cu o expunere mai îndelungată la o dietă nesănătoasă, aceste schimbări s-au înrăutățit.
Deficiențele cognitive au devenit, de asemenea, mai severe în timp, șobolanii care au fost hrăniți cu o dietă nesănătoasă timp de mai multe zile având cele mai slabe rezultate la testele de memorie care necesitau reamintirea poziționării obiectelor.
„Analizele noastre au indicat că nivelurile a două bacterii se corelau cu gradul de afectare a memoriei”, spune Mike Kendig, cercetător medical la UNSW la acea vreme. „Acest lucru sugerează o legătură între efectele ciclului alimentar asupra cogniției și microbiota.”
Nu este surprinzător faptul că șobolanii care au urmat o dietă bogată în grăsimi și zahăr pentru o perioadă lungă de timp au luat mai multă greutate decât șobolanii din grupul de control. Dar durata ciclurilor de alimentație rea nu părea să afecteze direct creșterea în greutate.
Acest lucru indică faptul că efectele asupra sănătății intestinului și a memoriei ar putea să nu fie legate de creșterea în greutate care este de obicei cauzată de o dietă nesănătoasă.
„La oameni știm că o dietă care crește inflamația pare să fie mai puțin benefică pentru funcția noastră cerebrală”, spune Morris. „Iar în trecut, am arătat la șobolani că aceste deficite cognitive se corelează de fapt cu inflamația din creier”.
Aceste rezultate se adaugă la numărul tot mai mare de dovezi care leagă sănătatea intestinelor și dieta de sănătatea creierului.
„Știm că intestinul este foarte legat de creierul nostru”, adaugă Morris. „Modificările microbiomului ca răspuns la dieta noastră ar putea avea un impact asupra creierului și comportamentului nostru”.
În timp ce aceste constatări s-ar putea să nu fie ceea ce vrem să auzim, oamenii de știință subliniază faptul că menținerea unei alimentații sănătoase pentru o perioadă mai lungă de timp pare să producă rezultate mai favorabile atât pentru sănătatea intestinului, cât și pentru cea a creierului.
Alte studii sugerează că o alimentație bună reduce riscul de boli și ar putea adăuga ani la viața dumneavoastră, așa că ar putea merita să schimbați bunătățile bogate în grăsimi și zaharuri cu opțiuni mai sănătoase.
„Dacă putem menține o dietă sănătoasă – cum ar fi dieta de tip mediteranean cu o diversitate ridicată, fructe, legume, grăsimi saturate reduse, proteine bune – avem o șansă mai bună de a ne păstra cogniția”, conchide Morris.
