De ce doare atât de mult „inima frântă”

De ce doare atât de mult „inima frântă”

Cercetările explică de ce durerea provocată de o inimă frântă nu este doar în minte. Îndrăgostirea poate fi intensă și adesea îi lasă pe oameni amețiți și euforici. Dar ruperea acestei legături poate declanșa o avalanșă de emoții negative care pot fi dureroase și din punct de vedere fizic.

Aceste emoții negative sunt influențate de hormoni – cu creșteri ale hormonilor de stres cortizol, adrenalină și noradrenalină, și reduceri ale hormonilor fericirii serotonină și oxitocină în organism. Acești „hormoni ai inimii frânte” pot provoca, de asemenea, simptomele fizice care îi determină pe oameni să simtă durere.

De ce doare atât de mult o inimă frântă?

Există un motiv fiziologic pentru care inima frântă poate fi o experiență atât de dureroasă, a declarat, pentru livescience.com, Dr. Deborah Lee, scriitor medical pentru Dr. Fox Online Pharmacy din Anglia. Iar simptomele nu sunt doar în minte: „Când te îndrăgostești, există o revărsare naturală de hormoni. Aceștia includ hormonul „îmbrățișării”, oxitocina, și hormonul „senzației de bine”, dopamina. Dar atunci când nu te mai iubești, nivelurile de oxitocină și de dopamină scad, în timp ce, în același timp, se înregistrează o creștere a nivelului unuia dintre hormonii responsabili de stres – cortizolul.”

Aceste niveluri crescute de cortizol pot contribui la afecțiuni precum tensiunea arterială ridicată, creșterea în greutate, acneea și anxietatea crescută, a spus Lee.

Respingerea socială, cum ar fi despărțirea de un partener, activează, de asemenea, zone ale creierului asociate cu durerea fizică, a remarcat un studiu publicat în revista Biological Sciences. Participanților care fuseseră recent „părăsiți” li s-a arătat o fotografie a fostului lor partener. Scanările prin rezonanță magnetică (RMN) au constatat că au fost activate zone ale creierului asociate de obicei cu leziuni fizice, inclusiv cortexul somatosenzorial secundar și insula dorsală posterioară.

„Efectele neurobiologice ale unei suferințe sufletești pot atinge cote atât de înalte încât au fost comparate cu cele ale unei dureri fizice, după cum reiese atât din simptomele fizice auto-raportate, cum ar fi durerile în piept și atacurile de panică, cât și din descrierea sentimentelor celor care suferă, cum ar fi sentimentul de a se simți doborâți sau zdrobiți”, a declarat Eric Ryden, doctor în psihologie clinică și terapeut la clinica Couples Therapy din Anglia: „Durerea sufletească pare să implice unele dintre aceleași mecanisme neuronale ca și cea a durerii fizice”.

Sistemele nervoase simpatic și parasimpatic, care de obicei se contrabalansează unul pe celălalt, ar putea fi amândouă activate în timpul unei inimi frânte, a spus Lee. Sistemul nervos simpatic este responsabil pentru răspunsul organismului de luptă sau de fugă, accelerând ritmul cardiac și respirația, în timp ce sistemul nervos parasimpatic este responsabil pentru corpul în repaus, potrivit Mayo Clinic Neurology Board Review.

Hormonii eliberați în timpul unei suferințe cardiace activează aceste două părți ale sistemului nervos, a explicat Lee: „Creierul și inima, care răspund la aceste căi, sunt confuze, deoarece primesc mesaje amestecate. Acest lucru poate duce la perturbarea activității electrice a inimii, cu o variabilitate mai mică a ritmului cardiac. Acest lucru este evidențiat de faptul că văduvele și văduvii au un risc cu 41% mai mare de a muri în primele șase luni după ce și-au pierdut soțul/soția, potrivit unei cercetări din revista Psychoneuroendocrinology”. Adesea, persoanele cu o variabilitate scăzută a ritmului cardiac vor prezenta, de asemenea, simptome precum oboseala, anxietatea, depresia și somnul slab, iar variabilitatea ritmului cardiac poate fi utilizată pentru a judeca starea clinică la pacienții depresivi, potrivit unui articol din 2019 din Frontiers in Psychiatry.

Sindromul inimii frânte

În cazuri rare, senzația de inimă frântă poate fi o afecțiune medicală cunoscută sub numele de cardiomiopatie takotsubo – sau sindromul inimii frânte. Potrivit Clinicii Mayo, această afecțiune cardiacă este provocată de un nivel ridicat de stres sau de emoții extreme, precum și de intervenții chirurgicale sau, uneori, de boli fizice. Ea provoacă modificări temporare ale modului în care inima pompează sângele și, uneori, face ca inima să pompeze mai tare, ceea ce este adesea resimțit ca o durere în piept.

O trăsătură evolutivă?

În timp ce durerea de inimă poate fi devastatoare, legăturile romantice – și durerea pe care oamenii o resimt atunci când aceste legături sunt rupte – ar putea fi o trăsătură pe care oamenii au evoluat pentru a-i ajuta să supraviețuiască, a declarat Ryden:

„Există o literatură vastă despre importanța pentru supraviețuire a legăturii sociale și a atașamentului sigur”, a spus el. „Riscul și efectele unei inimi frânte pot fi gândite ca parte a unui impuls motivațional pentru găsirea unui atașament sigur cu un partener romantic”.

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *