Descarcă GRATIS aplicația La Psihiatru pentru Android!

Centenarii din Balcani: Misterul longevităţii lor

Centenarii din Balcani: Misterul longevităţii lor

Longevitatea rămâne un mister până în ziua de azi, iar oameni de ştiinţă din întreaga lume continuă să caute răspunsuri la întrebarea dacă genele, mediul înconjurător sau un alt factor determină capacitatea unor oameni de a trăi mai mult de un secol şi de a-i uimi adesea pe alţii cu tăria lor de caracter.

Centenarii nu lipsesc nici în Balcani, unde speranţa de viaţă este în cea mai mare parte sub media europeană, iar fiecare dintre ei are amintiri interesante despre vremuri trecute şi o reţetă specială pentru longevitate, se arată într-un documentar realizat de BTA.

Turcia

Cel mai în vârstă cetăţean al Turciei, Nuriye Babat, în vârstă de 113 ani, a decedat săptămâna trecută. Mama a opt copii şi bunica a peste 500 de nepoţi, strănepoţi şi stră-strănepoţi, Babat a fost martoră la domnia a trei sultani şi 12 preşedinţi. Deşi documentele ei spun că s-a născut în 1909, fiul ei, Yusuf, a declarat că bănuieşte că era mai în vârstă, de 125 de ani, deoarece în acele vremuri nu se ţineau evidenţe atât de stricte. El spune că ea obişnuia uneori să îi povestească ce a făcut fondatorul Republicii Turce, Mustafa Kemal Ataturk.

Golkoy, în provincia Ordu de la Marea Neagră, este cunoscut ca oraşul centenarilor, datorită numărului mare de locuitori cu vârsta de peste o sută de ani. Aceştia spun adesea că îşi datorează longevitatea alimentelor pe care le produc ei înşişi, cum ar fi mierea, iaurtul, ouăle şi murăturile.

Provincia Tunceli din estul ţării are cel mai mare număr de longevivi: speranţa de viaţă acolo este de 80,5 ani, cu 76,2 ani pentru bărbaţi şi 85,7 ani pentru femei.

Grecia

Potrivit statisticilor oficiale, publicate de ziarul Kathimerini în primăvara anului trecut, numărul centenarilor din Grecia este de 13.451.

Katerina Karnarou, cea mai bătrână femeie din Grecia, a murit în 2020, la vârsta de 115 ani. Până la moartea sa, ea a fost a cincea cea vârstnică persoană în viaţă de pe planetă.

Dacă în 1980 grecii se numărau printre cei cunoscuţi pentru longevitate în Europa, acum au coborât pe locul 17 pe continent, cu o speranţă medie de viaţă de peste 81 de ani.

Insula Ikcaria ocupă un loc special în ceea ce priveşte speranţa de viaţă în Grecia. Apreciată ca fiind una dintre singurele cinci zone albastre din lume – un loc în care mediul înconjurător este favorabil bătrâneţii – în Ikaria s-a constatat că locuitorii au de câteva ori mai multe şanse de a ajunge la vârsta de peste 90 de ani decât în mod normal. De asemenea, este de remarcat faptul că pe Ikaria cazurile de cancer, boli cardiovasculare şi diabet sunt semnificativ mai puţine, iar demenţa este rară.

Secretul longevităţii pe această insulă pare să se regăsească într-o combinaţie de factori, între care dieta, viaţa socială şi exerciţiile fizice. Dieta se bazează pe o mulţime de legume cultivate în gospodărie, inclusiv legume sălbatice şi fasole, cantităţi limitate de zahăr şi carne, mai multe cereale şi peşte, lapte de capră, miere, ceai de plante, vin roşu ikarian şi ulei de măsline.

România

Românul Dimitru Comănescu a fost cel mai bătrân om de pe planetă timp de o lună, înainte de a muri la 111 ani, pe 27 iunie 2020. Născut la 8 noiembrie 1908 în satul Drăgăneasa, la circa 100 km de Bucureşti, Comănescu a lucrat ca agronom timp de 70 de ani. El a declarat într-un interviu că secretul longevităţii sale a fost dragostea familiei sale, a soţiei sale, a copiilor şi a nepoţilor săi. De asemenea, vecinii săi îşi amintesc că le spunea frecvent că ar trebui să consume lapte şi miere dacă vor să trăiască la fel de mult ca el.

În prezent, cel mai bătrân om în viaţă din România este Ilie Ciocan, în vârstă de 109 ani, născut la 28 mai 1913. El este, de asemenea, cel mai bătrân veteran militar din ţară, potrivit presei locale. Cea mai vârstnică femeie din ţară este Maria Mihai, în vârstă de 109 ani, din satul Independenţa, judeţul Călăraşi, născută pe 5 ianuarie 1913.

Anul trecut, filosoful şi eseistul Mihai Şora a intrat pe lista celor mai în vârstă 50 de oameni din lume. Născut la 7 noiembrie 1917 în Timiş, Şora a fost elevul lui Mircea Eliade. În 2018, când avea 101 ani, Şora a atras atenţia presei pentru participarea sa la protestele antiguvernamentale din Bucureşti. El a împlinit 106 ani săptămâna trecută şi continuă să fie extrem de activ pe reţelele de socializare, postând o fotografie cu un mare balon roşu cu ocazia zilei sale de naştere.

Serbia

În Serbia există, probabil, mai mult de 150 de centenari, a relatat presa locală, menţionând lipsa unor statistici precise privind numărul acestora.

Zivorad Markovic are peste 100 de ani, se bucură de viaţă şi spune că nu-l doare nimic. Pe vremuri, doar puţini puteau trăi până la o sută de ani. Cifrele arată însă că numărul centenarilor din Serbia este în creştere. La 103 ani, Zivorad Markovic încă găteşte, merge la cumpărături, nu a fost niciodată bolnav şi nu are dureri, relatează Blic, din Belgrad.

Obişnuia să facă plajă ore în şir, pe vremuri pe insula Ada Ciganlija de pe râul Sava, iar acum pe o bancă din faţa unei clădiri din Novi Beograd (Noul Belgrad). Mersul pe jos este o necesitate – când era mai tânăr, spune el, mergea mai mult de zece kilometri. Acum merge doar în jurul blocului.

„Nu am o reţetă specială pentru longevitate. Nu am făcut nimic special şi nici nu mi-am permis nimic special. Nu ştiu”, spune Zivorad. Întrebat dacă are puterea să lucreze la 102 ani, el răspunde: „Pentru numele lui Dumnezeu, am!”

În ultimii ani, au apărut din ce în ce mai multe persoane cu certificate de naştere emise cu cel puţin 100 de ani în urmă. Potrivit celor mai recente date, în Serbia există 126.166 de persoane în vârstă de 85 de ani şi peste, iar numărul centenarilor din lume s-a cvadruplat de la începutul secolului, a precizat Blic.

Oficiul de Statistică al Republicii Serbia nu înregistrează numărul de centenari. Datele disponibile se referă doar la populaţia cu vârsta de peste 85 de ani. Cu toate acestea, se estimează că în Serbia există aproximativ 150 de persoane care s-au născut în urmă cu o sută de ani.

Potrivit Biroului, în 2018 existau 126.166 de persoane cu vârsta de 85 de ani şi peste, cu un număr mult mai mare de femei – 80.025. În nordul Serbiei, există aproape 60.000 de persoane în vârstă de peste 85 de ani, iar în capitală există aproximativ 30.000 de persoane ale căror certificate de naştere au fost emise cu cel puţin 85 de ani în urmă.

În Vojvodina, aproape 30.000 din cei 1,86 milioane de locuitori ai regiunii aparţin acestui grup de vârstă. În Nis, 4.158 din 256.000 de locuitori au cel puţin 85 de ani. În regiunea Pirot, cu o populaţie de aproape 85.000 de locuitori, 2.300 de persoane se află în această categorie de vârstă, iar în regiunea Dunării, cu o populaţie de 187.000 de locuitori, puţin peste 3.500 de persoane au împlinit 85 de ani. În sudul Serbiei, există 2.263 de persoane de această vârstă la o populaţie de puţin peste 197.500 de locuitori.

Cea mai bătrână persoană din Serbia s-a născut în 1913 şi are 109 ani, în timp ce peste 500 de pensionari primesc pensii de mai bine de jumătate de secol.

Potrivit datelor Biroului de Statistică al Republicii Serbia pentru recensământul anterior, în 2011 existau doar 50 de centenari în ţară, dar acum se estimează că sunt de cel puţin trei ori mai mulţi. Oficiul constată că speranţa de viaţă în Serbia a crescut în general, dar epidemia de coronavirus a schimbat această statistică într-o oarecare măsură.

Pentru bărbaţi, conform datelor pentru anul 2020, speranţa de viaţă este de 72,3 ani, cu doi ani mai puţin decât în 2019. Există, de asemenea, o scădere a speranţei de viaţă pentru femei – în 2020, speranţa de viaţă a acestora era de 78,2 ani în medie, în timp ce în 2019 era cu 0,9 ani mai mare.

Câţi oameni trăiesc în Serbia şi care este structura populaţiei, inclusiv a celor centenari, se va şti exact după recensământul care a avut loc în octombrie. Potrivit Biroului de Statistică, primele rezultate vor fi disponibile până la sfârşitul acestui an.

Croaţia

Cel mai bătrân meşteşugar din Croaţia, Peka Zelic, în vârstă de 102 ani, a decedat în iulie 2022, a anunţat presa croată. Baka Peka, aşa cum era numită cu simpatie de toţi cei care o cunoşteau, era renumită pentru că îşi vindea produsele făcute manual. La vârsta de 98 de ani, Peka îşi deschisese un magazin, numit Kod Peke (U Peke), în azilul de bătrâni Dom Ivan Pavao II (Ioan Paul al II-lea) din satul Donje Biljane, lângă Zadar, pe coasta dalmată, unde locuia.

Peka şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii la câmp cu oile, iar ţesutul a fost întotdeauna pasiunea ei, reuşind să combine toate acestea în timp ce creştea opt copii. Baka Peka s-a născut la 17 martie 1921 şi a lăsat 104 urmaşi.

Unul dintre cei mai bătrâni croaţi, Bozo Kralj din Pridvorje, a împlinit 107 ani în octombrie, alături de familia sa. Născut în Imperiul Austro-Ungar, a trăit în şase regimuri şi trei războaie, inclusiv două războaie mondiale. Timp de 67 de ani, Bozo Kralj a monitorizat fenomenele meteorologice din regiunea sa natală şi a trimis rapoarte la Institutul Hidrometeorologic de Stat. Rudele sale spun că a pierdut şirul anilor.

Dubrovacki vjesnik a scris că memoria lui Bojo este ca un ceas elveţian. Centenarul le-a povestit în detaliu jurnaliştilor de la ziar despre viaţa sa dificilă din Konavle, oraşul natal, despre ororile războiului şi ale sărăciei, precum şi despre fenomenele meteorologice care l-au fascinat întotdeauna.

Milka Baukovic, născută în Croaţia la 5 februarie 1915, este în prezent a doua cea mai în vârstă persoană cunoscută în viaţă din Serbia, după Djurdja Stojkovic. Milka Baukovic şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în satul Okucani din Croaţia. După ce soţul ei a murit în 1945, ea a moştenit atelierul de pălării al acestuia şi a continuat în aceeaşi afacere încă 35 de ani, până la pensionare. Până la vârsta de 103 ani, Milka a continuat să fie implicată în producţia în masă de pălării, iar apoi a lucrat doar la comandă şi în cantităţi mai mici.

Vara, Milka Baukovic locuieşte singură în casa ei din Okucani, iar iarna locuieşte împreună cu fiica ei, Dusanka Bozic, în Belgrad, Serbia. Milka are o stare de sănătate bună, poate merge fără ajutor şi nu are probleme de sănătate. De asemenea, este activă în politică, iar la vârsta de 107 ani, în aprilie 2022, a mers singură la vot. Ea a spus atunci că nu a ratat niciodată un scrutin şi că a votat întotdeauna în mod regulat. Ea a devenit cea mai bătrână persoană cunoscută în viaţă din Belgrad, după moartea Tamarei Krutikova, în vârstă de 110 ani, la 6 iulie 2022.

Speranţa generală de viaţă în Croaţia este de 75,8 ani, ceea ce este peste media globală (speranţa medie de viaţă este de aproximativ 71 de ani, conform Diviziei de Populaţie a Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU). Speranţa medie de viaţă pentru bărbaţi în Croaţia este de 72,2 ani, iar pentru femei este de 79,6 ani.

În 2019, Croaţia număra 131 de centenari – 22 de bărbaţi şi 109 femei.

Slovenia

Poate cel mai cunoscut centenar sloven, scriitorul Boris Pahor, a murit în luna mai a acestui an, la vârsta de 108 ani, la Trieste (Italia).

Născut în 1913, Boris Pahor a trăit ororile secolului XX şi a luptat de-a lungul anilor împotriva fascismului, naţional-socialismului şi dictaturii comuniste. Experienţele sale din lagărele de concentrare stau la baza celui mai cunoscut roman al său, Necropolis. Din cauza poziţiilor sale împotriva totalitarismului, regimul comunist iugoslav i-a interzis intrarea în Slovenia.

După căderea comunismului, Boris Pahor a devenit o figură literară celebră în Slovenia. A primit numeroase premii, iar operele sale literare au ajuns adesea în fruntea listelor de bestseller-uri. Odată cu sfârşitul Războiului Rece, a obţinut recunoaştere şi în Italia, unde odată a fost marginalizat pentru că a ales să scrie în slovenă şi nu în italiană.

În ultimii ani, cărţile lui Boris Pahor au fost traduse în limbi străine, iar în 2007 a primit prestigioasa Legiune de Onoare franceză. În acelaşi timp, el s-a folosit în mod repetat de notorietatea sa în Slovenia pentru a sublinia eşecurile guvernelor după independenţă, a arătat televiziunea slovenă RTV.

Populaţia Sloveniei, de aproximativ 2 milioane de locuitori, îmbătrâneşte rapid, chiar mai repede decât media Uniunii Europene. Îmbătrânirea este în principal rezultatul unei speranţe de viaţă mai mari şi al unei scăderi a fertilităţii în rândul generaţiilor tinere. Mai mult de o cincime din populaţie (20,7%) are în prezent 65 de ani sau mai mult, iar până în 2050 se aşteaptă ca această proporţie să ajungă la 31%, reprezentând aproape o treime din populaţia Sloveniei, a declarat Ales Kenda, secretar la Ministerul Muncii, Familiei, Afacerilor Sociale şi Egalităţii de Şanse.

În Slovenia, bărbaţii trăiesc în medie 76 de ani, iar femeile 84 de ani. Potrivit guvernului sloven, în Slovenia trăiau 26 de centenari în 1991 şi 281 în 2021.

Albania

Potrivit datelor Eurostat, citate de ziarul albanez Monitor, în octombrie, Albania era a patra naţiune cu populaţia cea mai tânără din Europa, după Kosovo, Turcia şi Islanda.

Cel mai bătrân locuitor al ţării în 2010 era Tane Koleci, rezidentă a oraşului Durres, care avea 114 ani la acea dată şi care a trăit în trei secole diferite: XIX, XX şi XXI, a relatat agenţia de presă albaneză Top Channel. Tane Koleci s-a născut în 1896 şi a fost îngrijită în timpul vieţii de nepotul soţului ei, care a spus că nu a avut copii şi că era o femeie muncitoare şi înstărită.

Potrivit informaţiilor Top Channel, Koleci primea o pensie specială de la stat şi îşi petrecea cea mai mare parte a timpului dormind. Ea bea regulat cafea şi fuma şi, deşi buzele ei nu o mai ascultau, nu a scos niciodată chibouka din gură, scria postul de televiziune în 2010, cu puţin timp înainte ca bătrâna să moară.

Potrivit ziarului Gazeta Meydani, cea mai vârstnică rezidentă în 2020 în Albania era Fatina Tolia, născută în oraşul Elbasan în 1899. Ea a trăit două războaie, domniile a cinci monarhi şi 21 de prim-miniştri. Figurează în Cartea Albaneză a Recordurilor ca fiind cea mai longevivă persoană, împlinind 120 de ani pe 24 decembrie 2019.

Fatina era stră-stră-străbunica a nouă nepoţi, avea grijă de casa sa mare cu curte şi animale în care locuia singură şi avea o stare de sănătate suficient de bună pentru a trăi independent, relata Gazeta Meydani în 2020.

Spera să trăiască până la 150 de ani şi îi sfătuia pe oameni să aibă grijă de sistemul lor circulator pentru a fi sănătoşi şi activi ca ea. Nu se ştie dacă femeia mai este în viaţă.

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: