Descarcă GRATIS aplicația La Psihiatru pentru Android!

„Rețea universală de limbaj”, identificată în creier

„Rețea universală de limbaj”, identificată în creier

Japoneza, italiana, ucraineana, swahili, tagalogul și zeci de alte limbi vorbite fac ca aceeași „rețea lingvistică universală” să se aprindă în creierul vorbitorilor nativi. Acest centru de procesare a limbilor a fost studiat pe larg la vorbitorii de limba engleză, dar acum neuroștiințele au confirmat că exact aceeași rețea este activată la vorbitorii a 45 de limbi diferite, reprezentând 12 familii de limbi distincte.

„Acest studiu este foarte fundamental, extinzând unele descoperiri din limba engleză la o gamă largă de limbi”, a declarat, pentru LiveScience, autorul principal Evelina Fedorenko, profesor asociat de neuroștiințe la MIT și membru al Institutului McGovern pentru cercetarea creierului de la MIT.

„Speranța este că, acum că vedem că proprietățile de bază par a fi generale în toate limbile, putem să ne întrebăm despre eventualele diferențe între limbi și familii de limbi în ceea ce privește modul în care acestea sunt implementate în creier și putem studia fenomene care nu există cu adevărat în limba engleză”, a spus Fedorenko. De exemplu, vorbitorii de limbi „tonale”, cum ar fi mandarina, transmit diferite semnificații ale cuvintelor prin schimbări de ton sau de înălțime; engleza nu este o limbă tonală, așa că ar putea fi procesată în mod ușor diferit în creier.

Rețeaua universală de limbaj. Cum s-a desfășurat studiul

Studiul, publicat luni în revista Nature Neuroscience, a inclus doi vorbitori nativi ai fiecărei limbi, care au fost supuși unor scanări ale creierului în timp ce efectuau diverse sarcini cognitive. Mai exact, echipa a scanat creierul participanților folosind o tehnică numită imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care urmărește fluxul de sânge oxigenat prin creier. Celulele cerebrale active necesită mai multă energie și oxigen, astfel încât fMRI oferă o măsură indirectă a activității celulelor cerebrale.

În timpul scanărilor fMRI, participanții au ascultat pasaje din „Aventurile lui Alice în Țara Minunilor” de Lewis Carroll (cunoscută mai bine sub numele de „Alice în Țara Minunilor”) citite în limba lor maternă. În teorie, toți ascultătorii ar trebui să folosească aceeași rețea lingvistică pentru a procesa poveștile citite în limbile lor materne, au presupus cercetătorii.

Participanții au ascultat, de asemenea, mai multe înregistrări care, teoretic, nu ar trebui să activeze această rețea lingvistică. De exemplu, au ascultat înregistrări în care cuvintele vorbitorului nativ erau distorsionate dincolo de recunoaștere și pasaje citite de un vorbitor al unei limbi necunoscute. Pe lângă efectuarea acestor teste legate de limbă, participanților li s-a cerut să rezolve probleme de matematică și să efectueze sarcini de memorie; la fel ca în cazul înregistrărilor incoerente, nici testele de matematică și nici cele de memorie nu ar trebui să activeze rețeaua lingvistică, a teoretizat echipa.

Aceleași zone cerebrale se activau indiferent de limba auzită.

„Zonele lingvistice din creier sunt selective”, a declarat primul autor Saima Malik-Moraleda, doctorandă în cadrul programului de bioștiință și tehnologie a vorbirii și auzului de la Universitatea Harvard: „Ele nu ar trebui să răspundă în timpul altor sarcini, cum ar fi o sarcină de memorie de lucru spațială, iar acest lucru a fost ceea ce am constatat la vorbitorii a 45 de limbi pe care le-am testat”.

La vorbitorii nativi de limba engleză, zonele cerebrale care se activează în timpul procesării limbilor apar mai ales în emisfera stângă a creierului, în principal în lobul frontal, situat în spatele frunții, și în lobul temporal, situat în spatele urechii. Construind „hărți” ale activității cerebrale de la toți subiecții lor, cercetătorii au arătat că aceleași zone cerebrale se activau indiferent de limba auzită.
Echipa a observat însă ușoare diferențe în activitatea cerebrală între persoanele care vorbeau limbi diferite. Cu toate acestea, același grad mic de variație a fost observat și în rândul vorbitorilor nativi de limba engleză.

Aceste rezultate nu sunt neapărat surprinzătoare, dar ele pun o bază critică pentru studii viitoare, a scris echipa în raport: „Deși ne așteptam să fie așa, această demonstrație reprezintă o bază esențială pentru viitoarele comparații interlingvistice sistematice, aprofundate și cu o granulație mai fină”.

Natalia Brahaș

Natalia Brahaș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: