Cât de periculoasă este alergia la mucegai și cum poate fi prevenită

Alergiile sunt reacții ale sistemului imunitar la anumiți stimuli. De regulă, pacienții tolerează bine acești stimuli, nu îi percep ca fiind nocivi, însă sunt anumite condiții, sunt anumite persoane care, sub acțiunea lor, au niște reacții exagerate. Atunci apare o reacție inflamatorie, care se manifestă mai departe ca o alergie.

Poluarea și stresul, pe un fond de imunitate scazută, cresc continuu numărul celor afectați de alergii. Oameni care până mai ieri nu se știau sensibili la praf, polen, mucegai sau ambrozie, care au fost mai tentați să dea vina pe vreo viroză de sezon, mai degrabă decât pe alergii, află acum că, de fapt, este totuși vorba de o alergie.

Alergia la mucegai

Alergia la mucegai este cauzată de sporii sau filamentele fungice ale mucegaiurilor ce ajung în organism prin inhalare, pe cale digestivă, prin alimentele contaminate sau prin contactul cu pielea. Sporii de mucegai pot apărea atât ca alergene de interior, cât și de exterior. Alergia la mucegai poate genera o întreagă serie de manifestări:

• simptome respiratorii de rinită: secreții nazale abundente, strănut, blocaj nazal;
• simptome oculare: lăcrimare, ochi roșii, mâncărimea ochilor, umflarea pleoapelor;
• afectare a căilor respiratorii inferioare: respirație dificilă, respirație șuierătoare, tuse persistentă;
• reacții dermatologice: eczemă, roșeață;
• simptome la nivelul tubului digestiv: meteorism abdominal, crampe, scaune diareice, vărsături, migrene.

Unde se găsesc mucegaiurile?

Mucegaiurile de interior sunt prezente, cel mai adesea, în camerele cu ventilație deficitară, în praful de interior, sub tapet, în aparatele de aer condiționat, în pământul plantelor ornamentale, frigidere, băi, saună, în subsoluri,  în alimentele  contaminate (pâine, produse de patiserie, legume, fructe, cerele). De asemenea, în industria alimentară sunt utilizate, în prelucrarea produselor ce ajung pe mesele noastre, enzime fungice.

Sporii de mucegai (alergene de exterior), la fel ca și grăuncioarele de polen, sunt aeroportați pe distanțe foarte mari, regăsindu-se pe sol, pajiște, gazon, frunziș, fân,bălegar/îngrășământ, cereale. Cele mai frecvente alergene implicate în alergia la mucegai sunt următoarele: Alternaria (spori aeropurtați cel mai frecvent în lunile iunie – octombrie), Aspergillus (aprilie – octombrie), Cladosporium (mai  – octombrie), Penicillium (aprilie – septembrie).

Atunci când medicul alergolog suspectează posibilitatea sensibilizării la mucegai, acesta are la îndemână teste alergologice cutanate și analize de sânge pentru a confirma diagnosticul. Totodată, în ridicarea suspiciunii de alergie la mucegai, discuția cu pacientul joacă un rol esențial. Expunerea la mucegai poate declașa apariția unei serii de afecțiuni, precum: conjunctivita, bolile pulmonare cronice (astmul bronșic, aspergiloza bronho – pulmonară), eczeme.

Măsuri de reducere a expunerii la mucegai

1. Interiorul locuințelor

• păstrați umiditatea sub 60%;
• respectați încălzirea adecvată a locuințelor (20 – 21 grade);
• îndepărtați  mucegaiul vizibil;
• verificați instalațiile sanitare, pentru a preîntâmpina sau remedia scurgerile;
• asigurați o bună ventilare a băilor și bucătăriilor;
• nu uscați hainele în interiorul locuințelor;
• asigurați curățarea corespunzătoare a instalațiilor de aer condiționat;
• evitați plasarea de plante ornamentale în încăperi;
• nu păstrați resturi biologice în interior;
• realizați izolarea termică a locuințelor.

2. Alimentele contaminate

• îndepărtați în totalitate resturile alimentare contaminate;
• curățați frigiderele la intervale regulate.

3. Activități de exterior

• reduceți expunerea la factori iritanți (poluanți industriali, smog, ceață);
• evitați grădinăritul și manipularea îngrășămintelor;
• căutați informații referitoare la perioadele de sporulație a mucegaiului la care sunteți alergic.