Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină 2019: „Eram tineri când am făcut descoperirile”

Cercetătorii William G. Kaelin jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza au fost desemnaţi, luni, câştigătorii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2019.
Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru „descoperirea modului în care celulele simt şi se adaptează la disponibilitatea oxigenului”, potrivit anunţului Comitetului Nobel. Înţelegerea acestui mecanism poate ajuta la dezvoltarea unor noi strategii de combatere a numeroase afecţiuni, inclusiv a cancerului.

Importanţa fundamentală a oxigenului a fost înţeleasă cu câteva secole în urmă, însă modul în care celulele se adaptează la modificarea nivelurilor de oxigen a fost multă vreme un mister. Premiul Nobel pentru Medicină din acest an recompensează studiul care dezvăluie mecanismele moleculare care stau la baza modului în care celulele se adaptează la variaţiile cantităţii de oxigen disponibil.

Detectarea nivelului de oxigen disponibil este esenţial pentru un număr mare de afecţiuni. Descoperirile laureaţilor din acest an, care au identificat mecanismul molecular care reglează activitatea genelor ca răspuns la diferite niveluri de oxigen, au o importanţă fundamentală pentru fiziologie şi deschid calea către noi strategii promiţătoare de combatere a anemiei, cancerului şi a multor alte boli.

William G. Kaelin jr. este cercetător american, profesor de medicină la Universitatea Harvard.

Sir Peter J. Ratcliffe este cercetător britanic, profesor la Universitatea Oxford.

Gregg L. Semenza este cercetător american, profesor la Johns Hopkins University.

„Trebuie doar să îți ții respirația pentru a realiza că nu poți rezista mult timp fără oxigen”

„Problema Premiului Nobel este că mereu este dat oamenilor de știință mai în vârstă, care dă impresia oamenilor că cercetarea este făcută de bătrâni. Dar nu este cazul, eram tineri când am făcut descoperirile”, a spus unul dintre câștigătorii Premiului Nobel 2019 pentru Medicină, americanul Gregg Semenza, citat de AFP.

Gregg Semenza, 63 de ani, este directorul programului de cercetare vasculară la Universitatea americană Johns Hopkins din Baltimore. Avea 39 de ani când a publicat descoperirea care i-a adus premierul. O descoperire care a de dezvoltat un întreg domeniu de cercetare despre cum celulele corpului utilizează oxigenul.

„Trebuie doar să îți ții respirația pentru a realiza că nu poți rezista mult timp fără oxigen. Fiecare celulă a corpului vostru are nevoie de oxigen în mod continuu. Miliarde și miliarde de celule funcționează și primesc exact doza de oxigen necesară. Sistemul descoperit de noi este mecanismul molecular a tuturor acestor lucruri”.

El și colegii lui nu și-au imaginat atunci că descoperirea va putea fi folosită atât de mult împotriva cancerului, bolilor cardiovasculare și altor patologii.

Una dintre multele sale aplicații concrete vizează persoanele care suferă de boală cronică de rinichi și anemie, care sunt tratate cu injecții EPO, care sunt scumpe, spune cercetătorul.

Patru teste clinice sunt în curs, cu 25.000 de participanți, cu privire la o simplă pastilă care va înlocui aceste injecții. Aceste pastile „va porni” sistemul descoperit în 1995.

Format ca medic și cercetător, el subliniază că și-a stabilit mereu ca țintă să „construiască poduri între cele două lumi și să traducă descoperirile științifice înnoi terapii”.

În același timp, el admite că „un lucru atât de fundamental s-ar fi descoperit mai devreme sau mai târziu” de către alți cercetători.

Profesorul Semenza subscrie anumitor critici față de Premiul Nobel, care distinge o mână de cercetători posibil ignorând pe alții care de asemenea au contribuit într-un mod major. „Odată ce alegi câțiva oameni, este o decizie arbitrară”, spune el.

Pe de altă parte, „avantajul este acela că pune în valoare știința, pentru că oamenii nu au d foarte multe despre știință în general, în special în Statele Unite”. Cu privire la vârsta avansată a celor care primesc premiile, el insistă că cercetătorii tineri fac marile descoperiri. El mai spune că în laboratorul său angajează zeci de cercetători printre care studenți, doctoranzi care, în mod colectiv, publică între cinci și zece articole de știință pe an.

Premiile Nobel 2019

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este primul anunţat din seria distincţiilor atribuite în fiecare an în această perioadă.

Anul trecut, doi imunologi, cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo au fost recompensaţi cu Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină pentru realizările lor în ceea ce priveşte noile terapii împotriva cancerului.

Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină a fost acordat prima oară în 1901 medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, ceea ce a deschis un nou drum în ştiinţa medicală.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile au fost iniţiate de magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Fiecare premiu Nobel valorează 9 milioane de coroane suedeze (908.000 de dolari).

Potrivit tradiţiei anuale, premiile Nobel vor fi înmânate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

După atribuirea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, sezonul Premiilor Nobel continuă cu Premiul Nobel pentru Fizică, la 8 octombrie, Premiul Nobel pentru Chimie, la 9 octombrie, Premiul Nobel pentru Literatură, la 10 octombrie şi Premiul Nobel pentru Pace, la 11 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat la data de 14 octombrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *