Dr. Dorin Bică: „Creierul nu este un mușchi, dar i se aplică aceleași reguli. Dacă nu îl folosești o perioadă îndelungată, nu ai ce să mai antrenezi”

„Cred că cel mai important aspect pe care trebuie să îl înțeleagă oamenii sănătoși este că AVC-ul există. Că li se poate întâmpla și că nu trebuie să ignore stilul de viață sănătos. Conștientizarea acestui aspect ar reduce dramatic riscul de AVC în România. Lucrurile par simple și sunt simple – dormi bine, mănâncă sănătos, fă mișcare!”, spune dr. Dorin Bică, medic specialist neurochirurg în cadrul Centrului de Diagnostic și Tratament Provita.

Cu specializări în neurochirurgia hipofizei, neurochirurgie vasculară, spinală, pediatrică, tumorală, anevrisme și malformații vasculare cerebrale, dr. Bică a făcut rezidențiatul în clinici de renume din Franța și Marea Britanie, este membru al Asociației Neurohope și face parte din programul național multidisciplinar „AVC 360 – Călătoria pacientului”.

Spoturile din mass-media care îndeamnă la o viață sănătoasă nu sunt niște clișee, sunt salvatoare de vieți dacă pacientul urmează sfaturile. Este esențial să știe că de cele mai multe ori semnele unui AVC trec neobservate. Orice modificare a puterii în membre sau o asimetrie a feței, orice modificare a vorbirii sau a înțelegerii acesteia ar trebui să alerteze imediat pacientul și să sune la 112”, a declarat, într-un interviu pentru Revista Galenus, cunoscutul neurochirurg.

Dr. Bică a explicat că AVC-ul se poate întâmpla oricui: „Tinerii nu concep că li se poate întâmpla și lor, drept urmare nu fac niciun fel de screening și ignoră factorii de risc. O persoană care fumează are risc de AVC. Statistica nu este o chestiune abstractă, este cât se poate de reală. Dintr-o familie cu 3, 4 frați fumători care au și hipertensiune, unul dintre ei va suferi un AVC până la vârsta de 45 de ani. Nimic mai simplu sau mai evident”.

Întrebat care sunt cazurile pe care le operează mai des, dr. Bică a spus că cel mai frecvent operează pacienți cu tumori cerebrale: „Acești pacienți prezintă un interes deosebit pentru mine. Încă din facultate mă interesa acest subiect, astfel că în rezidențiat pacienții cu această patologie m-au atras și am învățat și operat cât am putut de mult. Există pacienți cu tumori benigne și pacienți cu tumori maligne. Citesc mult despre această patologie. O parte dintre pacienți sunt vindecați în urma unei singure operații, alții necesită o abordare multidisciplinară: oncolog, radioterapeut, neurochirurg, anatomopatolog, hematolog etc”.

Cât de compicate sunt operațiile pe creier

„Fiecare ramură chirurgicală are operații complexe. Specializările sunt diferite. Un neurochirurg operează diferit de un ortoped. Un ortoped operează diferit de un chirurg plastician sau un chirurg de chirurgie generală. Fiecare are aptitudinile lui, fiecare ramură este diferită și are frumusețea ei. De aceea există echipe complexe multidisciplinare. Avansul tehnologic actual face ca patologia tumorală cerebrală să fie tot mai accesibilă, adică intervenții care în urmă cu 20 de ani nu erau posibile, sunt acum fezabile. În neurochirurgie trăim în prezent o adevărată revoluție. Secretul constă în a te folosi de toată această tehnologie, un atuu în plus în mâna chirurgului”, a explicat medicul.

Dar care a fost cea mai lungă operație?

„16 ore. Este vorba de tumori complexe ale bazei de craniu, practic sub creier, printre vase și nervi. Am stat cu alți colegi și mai mult. Nu este nimic extraordinar în asta. Timpul chirurgiei nu este neapărat relevant. Rezultatul contează foarte mult. Timpii chirurgicali mici nu înseamnă neapărat performanță. Desigur că timpii se ameliorează cu experiența, atât a chirurgului, cât și a echipei chirurgicale. Viteza vine din anularea gesturilor inutile și a timpilor morți. Chirurgul nu face gesturi mai rapide, ci doar anulează gesturile inutile”, a deraliat neurochirurgul.

Întrebat ce ar trebui să facem pentru un creier sănătos, dr. Bică a dar un răspuns pe înțelesul tuturor: „În primul rând activitate fizică intensă. Sport, ca să fie mai clar. Este obligatoriu pentru un creier sănătos. Creierul mai are nevoie de ceva pentru a fi sănătos. De exercițiu intelectual. Și din nou revenim la faptul că pacienții cred că la serviciu își folosesc creierul suficient. Dar această afirmație este din nou falsă. Creierul sănătos are nevoie de o carte bună, de un concert, de o piesă de teatru. Creierul nu este un mușchi, dar i se aplică aceleași reguli ca și acestuia din urmă: nu îl folosești, se atrofiază. Dacă nu îl folosești o perioadă îndelungată, nu ai ce să mai antrenezi”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *