Teama de vârfurile glicemice îi face pe oamenii sănătoși să renunțe la alimente de care organismul are nevoie. Cine are, de fapt, nevoie de monitorizare

Monitorizarea permanentă a glicemiei și eliminarea carbohidraților rafinați au devenit preocupări tot mai răspândite, inclusiv în rândul persoanelor sănătoase. Autori, realizatori de podcasturi și influenceri din domeniul wellness promovează ideea că vârfurile glicemice trebuie evitate, avertizând asupra unor posibile dezechilibre hormonale, acnee sau schimbări de dispoziție. Specialiștii atrag însă atenția că o creștere a glicemiei după masă este un răspuns fiziologic normal și că nu orice fluctuație reprezintă un motiv de îngrijorare.

În ultimii ani, persoane fără boli metabolice au început să folosească dispozitive care le măsoară glicemia pe parcursul zilei. Altele au renunțat complet la carbohidrați rafinați, precum pâinea albă și pastele.

Această preocupare este alimentată și de mesajele potrivit cărora creșterile glicemiei ar trebui evitate cu orice preț. În această perspectivă, chiar și persoanele sănătoase ar risca probleme de sănătate dacă permit creșterea nivelului de glucoză din sânge.

Specialiștii contestă însă această abordare generalizată și fac distincția între variațiile normale ale glicemiei și situațiile în care organismul nu mai reușește să regleze eficient nivelul glucozei.

De ce crește glicemia după ce mâncăm

Atunci când consumăm alimente care conțin zahăr sau carbohidrați, precum fructele, produsele cu zahăr rafinat și alimentele bogate în carbohidrați, nivelul glucozei din sânge crește în mod natural.

În timpul digestiei, carbohidrații și zaharurile sunt descompuse în glucoză, care este apoi absorbită în sânge. Ca răspuns la această creștere, pancreasul secretă insulină, hormon care ajută la transportul glucozei din sânge în celulele organismului, unde este folosită pentru producerea energiei.

Alimentația nu este însă singurul factor care poate determina creșterea glicemiei. În timpul exercițiilor fizice de intensitate ridicată, hormoni precum adrenalina transmit ficatului semnalul de a elibera mai multă glucoză în sânge. Aceasta oferă combustibil suplimentar mușchilor aflați în activitate.

Prin urmare, glicemia poate crește temporar și în timpul efortului fizic, explică Jennifer Sherr, endocrinolog pediatru la Facultatea de Medicină a Universității Yale din Statele Unite.

În diabet, creșterea glicemiei poate deveni periculoasă

La persoanele cu diabet, organismul nu produce suficientă insulină sau nu mai răspunde corespunzător la acțiunea acestui hormon, situație cunoscută drept rezistență la insulină.

Din acest motiv, după masă, glicemia poate ajunge la valori periculos de ridicate. În aceste cazuri, gestionarea alimentației, activitatea fizică și monitorizarea nivelului glucozei sunt esențiale pentru evitarea creșterilor excesive.

Unele persoane au nevoie și de tratament medicamentos, precum insulina sau metforminul.

Creșterile temporare ale glicemiei sunt normale la persoanele sănătoase

În cazul persoanelor sănătoase, creșterea glicemiei după masă reprezintă un răspuns fiziologic normal.

„Cea mai mare concepție greșită este că fiecare creștere a glicemiei este dăunătoare”, spune Adrian Brown, profesor asociat în nutriție și dietetică la University College London, în Marea Britanie.

În mod obișnuit, nivelul glicemiei atinge un vârf la aproximativ o oră după masă și tinde să revină la valoarea inițială în următoarele două ore.

Dacă această creștere este de scurtă durată și apare la o persoană cu un metabolism normal, nu există motive de îngrijorare, explică Brown. Autorul materialului relatează că, după ce a renunțat timp de șase săptămâni la zahărul adăugat, a devenit mai atent la creșterea glicemiei care apare în mod firesc după consumul alimentelor dulci.

Valorile crescute care persistă pot indica o problemă de reglare a glucozei

Situația este diferită atunci când nivelul glucozei rămâne ridicat mai mult timp decât ar fi de așteptat. Potrivit lui Jennifer Sherr, acest lucru poate indica faptul că organismul nu mai reglează normal glicemia.

Un posibil factor este rezistența la insulină, în care organismul nu mai răspunde corespunzător la acțiunea hormonului. Aceasta poate apărea în contextul expunerii prelungite la valori ridicate ale glicemiei și poate evolua, în timp, către prediabet și diabet de tip 2.

La unele persoane cu diabet, menținerea glicemiei la valori ridicate poate duce la complicații precum afectarea nervilor și a ochilor, boli de inimă și accident vascular cerebral.

Există însă și discuții între specialiști cu privire la mecanismele prin care excesul de glucoză din sânge se leagă de rezistența la insulină.

Unii experți consideră că nu există suficiente dovezi pentru a afirma că valorile ridicate ale glicemiei provoacă direct rezistența la insulină.

Nicola Guess, dietetician și cercetător principal la Universitatea Oxford din Marea Britanie, indică o altă posibilă explicație: atunci când consumăm mai multe calorii decât are nevoie organismul, surplusul tinde să fie transformat în grăsime. Creșterea în greutate care poate rezulta reprezintă un factor de risc pentru diabetul de tip 2, explică aceasta.

Monitorizarea continuă a glicemiei nu este necesară pentru toată lumea

Persoanele cu diabet își monitorizează deja în mod regulat glicemia. Una dintre metode este utilizarea dispozitivelor de monitorizare continuă a glucozei (CGM), care măsoară nivelul acesteia pe parcursul zilei.

În ultimul timp, aceste dispozitive au început să fie promovate și comercializate tot mai mult persoanelor care nu au diabet.

Unii specialiști avertizează însă că monitorizarea continuă nu este necesară pentru persoanele sănătoase. Un studiu realizat pe participanți fără diabet a constatat, de exemplu, că nivelul glicemiei acestora s-a încadrat în limitele considerate sănătoase în 96% din timp.

Alți experți recomandă prudență, deoarece aceste dispozitive pot „încuraja schimbări alimentare dăunătoare și pot distorsiona percepția asupra sănătății”, mai ales în condițiile în care pot supraestima valorile glicemiei.

Într-o analiză recentă, Adrian Brown și colegii săi au constatat „lipsa unor dovezi consecvente și de înaltă calitate care să arate că dispozitivele CGM îmbunătățesc rezultatele privind sănătatea persoanelor care nu au diabet”.

O posibilă excepție ar putea fi reprezentată de persoanele cu risc de diabet de tip 2. Potrivit lui Jennifer Sherr, cercetările aflate în desfășurare sugerează că dispozitivele de monitorizare a glicemiei ar putea ajuta la identificarea celor care prezintă un risc mai mare. Sunt însă necesare mai multe dovezi pentru a stabili dacă monitorizarea continuă aduce beneficii acestui grup.

Alimentele care ajută la menținerea unei glicemii mai stabile

Chiar dacă variațiile glicemiei după masă sunt normale și nu este probabil să provoace consecințe grave la persoanele sănătoase, există beneficii asociate menținerii unor valori mai stabile.

De exemplu, o scădere rapidă a glicemiei după masă poate accentua senzația de foame și poate determina un consum mai mare de energie, prin aport alimentar suplimentar.

Tipul alimentelor consumate influențează, de asemenea, amplitudinea variațiilor glicemiei. Produsele din cereale integrale și alimentele bogate în proteine pot contribui la menținerea unor valori mai stabile și la prelungirea senzației de sațietate.

În schimb, carbohidrații simpli, precum pâinea albă și orezul alb, sunt absorbiți mai rapid în sânge.

Ordinea în care consumăm alimentele poate influența creșterea glicemiei

Și ordinea în care sunt consumate anumite alimente poate avea un efect asupra glicemiei. Consumul de proteine și legume înaintea alimentelor bogate în carbohidrați a fost asociat cu o creștere ulterioară mai redusă a glicemiei, comparativ cu răspunsul care apare în mod obișnuit după o masă bogată în carbohidrați.

O altă recomandare este alcătuirea unor mese echilibrate, care să includă proteine, alimente vegetale bogate în fibre și grăsimi sănătoase.

Această combinație poate încetini digestia, poate asigura o furnizare mai constantă a energiei și poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase.

Reacția glicemiei diferă de la o persoană la alta

Nu toți oamenii au aceeași reacție la alimentele pe care le consumă. Nivelul glicemiei poate varia în funcție de persoană, dar și de condițiile în care este consumată masa.

„Există variații considerabile de la o persoană la alta, iar aceeași persoană poate avea reacții diferite în funcție de factori precum somnul, stresul, nivelul de activitate și tipul mesei consumate”, spune Adrian Brown.

Această variabilitate este unul dintre motivele pentru care valorile înregistrate de o persoană nu pot fi interpretate automat ca reper pentru alte persoane.

Eliminarea carbohidraților poate avea efecte nedorite

Renunțarea la carbohidrați, recomandată de unele regimuri alimentare, poate avea efectul opus celui urmărit, avertizează Nicola Guess. Atunci când o persoană consumă din nou o masă bogată în carbohidrați după o perioadă de restricție, glicemia poate crește mai mult decât în mod obișnuit.

În plus, carbohidrații sunt considerați o componentă esențială a unei alimentații echilibrate. Într-o analiză recentă, Guess a atras atenția că restricționarea anumitor grupe de alimente poate duce la eliminarea inutilă a unor produse care sunt benefice pentru sănătate.

În privința avantajelor monitorizării glicemiei la persoanele fără diabet, dovezile sunt încă insuficiente. Între timp, specialiștii atrag atenția că majoritatea oamenilor consumă deja prea mult zahăr adăugat, iar reducerea acestuia rămâne un obiectiv alimentar important.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc recomandările sau consultațiile oferite de profesioniștii din domeniul sănătății.