Atenția, una dintre victimele erei digitale. Cum poate fi recuperată capacitatea de concentrare

Notificările permanente și soluțiile digitale care simplifică orice activitate economisesc timp, dar pot reduce capacitatea de concentrare. Tot mai mulți specialiști recomandă reintroducerea unor activități care solicită efort și răbdare pentru a antrena din nou creierul.

Telefonul mobil verificat la fiecare câteva minute, aplicațiile care oferă răspunsuri instantanee și algoritmii care reduc timpul necesar pentru aproape orice activitate au devenit o parte firească a vieții cotidiene. Deși tehnologia aduce numeroase beneficii și simplifică sarcinile zilnice, cercetările sugerează că această comoditate permanentă poate avea și un cost: scăderea capacității de atenție, diminuarea gândirii critice și o dependență tot mai mare de dispozitive pentru activități pe care, până nu demult, creierul le realiza fără ajutor.

În acest context, psihologi și cercetători în domeniul neuroștiințelor vorbesc despre un concept care câștigă popularitate în mediul online: „friction-maxxing”, o strategie care presupune introducerea intenționată a unor mici dificultăți în activitățile de zi cu zi pentru a stimula din nou procesele cognitive.

De ce atenția pare tot mai greu de menținut

Creierul uman alternează permanent între două sisteme majore de atenție. Unul este orientat către lumea exterioară și procesează informațiile primite prin simțuri, iar celălalt este activ atunci când atenția este îndreptată spre propriile gânduri, emoții și amintiri.

Potrivit specialiștilor, fluxul continuu de notificări, știrile permanente și conținutul infinit de pe platformele sociale obligă creierul să schimbe rapid și repetat focusul atenției.

Gloria Mark, profesor la Universitatea California din Irvine și cercetătoare în domeniul interacțiunii dintre om și calculator, a declarat pentru bbc.com că această schimbare este vizibilă în studiile desfășurate în ultimele două decenii.

„Durata atenției a înregistrat un declin alarmant și șocant”, afirmă cercetătoarea.

În cercetările coordonate de Mark, timpul mediu în care participanții rămâneau concentrați asupra unei activități desfășurate pe ecran a scăzut de la aproximativ două minute și jumătate, în 2004, la numai 47 de secunde în 2016.

Multitasking-ul nu face creierul mai eficient

Deși multe persoane au impresia că pot face mai multe lucruri simultan, studiile arată contrariul. Schimbarea frecventă între activități prelungește timpul necesar finalizării unei sarcini și crește numărul de erori.

În plus, cercetările sugerează că delegarea excesivă a unor procese cognitive către tehnologie poate afecta memoria spațială, gândirea critică și chiar abilitățile sociale.

Larry Rosen, psiholog și profesor la Universitatea de Stat din California, avertizează că inteligența artificială poate deveni un instrument util, dar și o sursă de dependență cognitivă.

„Ne ipotecăm creierul. Ce se întâmplă atunci când apare o problemă pe care nu o mai putem externaliza sau când aceste instrumente greșesc?”, spune specialistul.

Ce înseamnă „friction-maxxing”

Conceptul poate fi tradus simplu prin reintroducerea efortului în activitățile cotidiene.

În locul celei mai rapide soluții, sunt alese intenționat variante care implică mai multă răbdare și participare activă.

Exemplele sunt simple: cititul unei cărți în locul unui rezumat video, orientarea după indicatoarele rutiere în locul aplicațiilor GPS, scrierea unei scrisori de mână în locul unui e-mail sau pregătirea unei mese acasă în locul comenzilor permanente.

Ideea nu este renunțarea la tehnologie, ci evitarea dependenței complete de aceasta.

Creierul are nevoie de provocări

Psihiatrul Srini Pillay consideră că astfel de activități pot avea efecte benefice asupra concentrării și asupra sentimentului de autonomie: „Friction-maxxing poate fi o strategie surprinzător de eficientă pentru restabilirea concentrării și pentru redobândirea unui sentiment de sens.”

Creierul funcționează după principiul „folosește-l sau îl pierzi”, explică specialiștii.

Experimentele pe animale au arătat că învățarea prin efort favorizează supraviețuirea neuronilor nou formați, iar numeroase studii efectuate la oameni indică faptul că activități precum cititul, învățarea unui instrument muzical, rezolvarea puzzle-urilor sau jocurile de logică contribuie la menținerea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

De ce lucrurile obținute cu efort par mai valoroase

Un fenomen bine cunoscut în psihologie este „paradoxul efortului”. Scanările cerebrale arată că sistemele de recompensă sunt activate mai intens atunci când un rezultat este obținut prin muncă și perseverență decât atunci când este primit fără efort.

Același principiu explică și celebrul „efect Ikea”, demonstrat experimental: oamenii tind să acorde o valoare mai mare obiectelor pe care le-au asamblat singuri decât celor cumpărate gata făcute.

Specialiștii cred că efortul întărește sentimentul de competență și control.

Tehnologia nu este însă inamicul

Autorii studiilor atrag atenția că relația dintre tehnologie și sănătatea mintală este mai complexă decât pare. Există cercetări care asociază utilizarea excesivă a rețelelor sociale cu anxietatea, depresia și problemele de atenție, în special în rândul adolescenților.

În același timp, alte studii arată că tehnologia poate facilita conexiunile sociale, reduce efortul cognitiv și crește eficiența în anumite activități.

Din acest motiv, numeroși cercetători consideră că problema nu este tehnologia în sine, ci folosirea ei fără limite.

Hobby-urile care solicită atenția pot deveni un antrenament pentru creier

Activități precum cititul, grădinăritul, pictura, meșteșugurile sau scrisul de mână obligă creierul să rămână prezent și să proceseze informațiile într-un ritm diferit față de cel impus de ecrane.

Un studiu publicat în 2024, care a inclus peste 7.000 de adulți din Anglia, a arătat că persoanele implicate în activități creative raportau niveluri mai ridicate de satisfacție față de viață, un sentiment mai puternic că viața are sens și o stare generală de bine mai bună.

Echilibrul rămâne cea mai bună strategie

Nu toți experții consideră că „friction-maxxing” reprezintă soluția ideală. Larry Rosen descrie conceptul drept o idee interesantă, dar insuficient demonstrată științific.

În schimb, Gloria Mark consideră că introducerea unor activități care necesită mai mult efort nu poate face rău și poate ajuta oamenii să devină mai conștienți de propriile obiceiuri.

Mesajul comun al specialiștilor este că tehnologia nu trebuie eliminată, ci utilizată astfel încât să rămână un instrument aflat în slujba omului, nu un factor care îi controlează atenția și comportamentul.