Preocuparea pentru alimentație. Unde se termină controlul și începe pericolul

Preocuparea pentru alimentație. Unde se termină controlul și începe pericolul

Urmarea unei diete particulare sau efectuarea unui volum mare de exerciții fizice sunt comportamente comune și chiar încurajate în cultura noastră preocupată de sănătate și imagine. Odată cu creșterea conștientizării alergiilor alimentare și a altor cerințe dietetice, nu este neobișnuit ca cineva să restricționeze sau să elimine anumite alimente.

Dar aceste comportamente pot fi și semne ale unei relații nesănătoase cu mâncarea. Poți avea un tipar problematic de alimentație fără a fi diagnosticat cu o tulburare de comportament alimentar.

Deci, unde este limita? Ce este tulburarea de alimentație și ce este o tulburare de comportament alimentar? Gemma Sharp, cercetător în imaginea corpului, tulburări de alimentație și de greutate la Universitatea Monash, vine cu eplicații.

Ce este tulburarea de alimentație

Tulburarea de alimentație descrie atitudini și comportamente negative față de mâncare și alimentație care pot duce la un tipar alimentar perturbat.

Acestea pot include:

    -dieta

    -săritul meselor

   – evitarea anumitor grupe alimentare

    -mâncatul compulsiv

    -abuzul de laxative și medicamente pentru slăbit

    -provocarea vărsăturilor (uneori cunoscută ca purging)

    -exercițiul compulsiv

Tulburarea de alimentație este termenul folosit atunci când aceste comportamente nu sunt frecvente și/sau grave suficient pentru a primi un diagnostic de tulburare de comportament alimentar.

Nu toți cei care manifestă aceste comportamente vor dezvolta o tulburare de comportament alimentar. Dar tulburarea de alimentație – în special dieta – precede de obicei o tulburare de comportament alimentar.

Ce este o tulburare de comportament alimentar

Tulburările de comportament alimentar sunt boli psihiatrice complexe care pot afecta negativ corpul, mintea și viața socială a unei persoane. Sunt caracterizate prin perturbări persistente în modul în care cineva gândește, simte și se comportă în jurul alimentației și al corpului său.

Pentru a face un diagnostic, un profesionist calificat în domeniul sănătății va folosi o combinație de chestionare standardizate, precum și întrebări mai generale. Acestea vor determina frecvența și severitatea comportamentelor și modul în care acestea afectează funcționarea zilnică.

Exemple de diagnostice clinice includ anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, tulburarea de alimentație compulsivă și tulburarea evitantă/restrictivă a aportului alimentar.

Cât de comune sunt tulburările de comportament alimentar și tulburările de alimentație

Răspunsul poate varia foarte mult în funcție de studiu și de modul în care definește comportamentele și atitudinile problematice.

Se estimează că 8,4% dintre femei și 2,2% dintre bărbați vor dezvolta o tulburare de comportament alimentar la un moment dat în viață. Aceasta este cea mai comună în perioada adolescenței.

Tulburarea de alimentație este, de asemenea, foarte comună la tineri, cu 30% dintre fete și 17% dintre băieți cu vârste între 6 și 18 ani raportând aceste comportamente.

Deși cercetările sunt încă în curs de desfășurare, se pare că tulburările de alimentație și tulburările de comportament alimentar sunt chiar mai frecvente în rândul persoanelor cu diversitate de gen.

Putem preveni tulburările de comportament alimentar?

Există unele dovezi că programele de prevenire a tulburărilor de comportament alimentar care vizează factorii de risc – cum ar fi dieta și preocupările legate de formă și greutate – pot fi eficiente pe termen scurt.

Problema este că majoritatea acestor studii durează doar câteva luni. Așadar, nu putem determina dacă persoanele implicate au dezvoltat o tulburare de comportament alimentar pe termen lung.

În plus, majoritatea studiilor au implicat fete sau femei în ultimii ani de liceu și la universitate. La această vârstă, tulburările de comportament alimentar sunt de obicei deja prezente. Astfel, aceste cercetări nu ne pot oferi multe informații despre prevenție și nici nu iau în considerare gama largă de persoane expuse riscului.

Este ortorexia o tulburare de comportament alimentar?

În definirea graniței dintre tulburările de comportament alimentar și tulburările de alimentație, ortorexia nervoasă este o problemă controversată.

Numele înseamnă literalmente „apetit corect” și implică o obsesie patologică pentru nutriția corectă, caracterizată printr-o dietă restrictivă și evitarea rigidă a alimentelor considerate „nesănătoase” sau „impure”.

Aceste comportamente trebuie tratate cu seriozitate, deoarece pot duce la malnutriție, pierderea relațiilor și o calitate slabă a vieții.

Totuși, ortorexia nervoasă nu este o tulburare oficială în niciun manual de diagnostic.

În plus, popularitatea dietelor speciale (cum ar fi keto sau paleo), alimentația cu restricție de timp și cerințele dietetice (de exemplu, fără gluten) pot face dificilă distincția când preocupările legate de dietă devin tulburări sau chiar tulburări de comportament alimentar.

De exemplu, aproximativ 6% dintre oameni au alergii alimentare. Dovezile emergente sugerează că aceștia sunt mai predispuși la forme restrictive de tulburări, cum ar fi anorexia nervoasă și tulburarea evitantă/restrictivă a aportului alimentar.

Totuși, urmarea unei diete speciale, cum ar fi veganismul, sau alergia alimentară nu conduc automat la tulburări alimentare sau tulburări de comportament alimentar.

Este important să recunoaștem motivațiile diferite ale oamenilor pentru a consuma sau evita anumite alimente. De exemplu, un vegan poate restricționa anumite grupe alimentare din motive de drepturi ale animalelor, nu din simptome specifice tulburărilor alimentare.

Ce să urmăriți

Dacă ești îngrijorat pentru relația ta cu mâncarea sau pentru a cuiva drag, iată câteva semne:

    -preocupare excesivă față de mâncare și pregătirea acesteia

    -eliminarea unor grupe alimentare sau săritul meselor

    -obsesia față de greutate sau formă corporală

    -fluctuații mari în greutate

   -exercițiu compulsiv

    -schimbări de dispoziție și retragere socială

Stefan Predescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *