Cofeina ar putea avea un efect surprinzător asupra capacității de învățare a creierului. Studiu

Consumul unei cantități mari de cofeină în fiecare zi ar putea frâna capacitatea creierului de a se reconfigura, potrivit unei analize a două studii mici, dar interesante.

Cercetătorii de la Neuromodulation Research Facility de la Butler Hospital din Providence, Rhode Island, au analizat semnalele cerebrale asociate cu învățarea și depozitarea amintirilor la 20 de persoane, descoperind detalii surprinzătoare care contestă ipotezele conform cărora cofeina promovează plasticitatea.

„Aceste date preliminare evidențiază necesitatea de a testa direct efectele cofeinei în cadrul unor studii prospective bine puse la punct, deoarece, în teorie, ele sugerează că utilizarea cronică a cofeinei ar putea limita învățarea sau plasticitatea”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată în Frontiers in Psychiatry.

Cofeina are reputația de a ne da un impuls de vigilență

Datorită capacității sale de a bloca adenozina, o substanță chimică de semnalizare din creier care ne ajută să ne simțim somnoroși la momentul potrivit, cofeina are reputația de a ne da un impuls de vigilență.

Adenozina afectează, de asemenea, un proces numit potențare pe termen lung (LTP), care, în termeni simpli, reprezintă modul în care celulele neuronale din creier întăresc conexiunile între ele – considerat a fi crucial pentru ca creierul să preia noi informații și să se adapteze în timp.

Un total de 16 persoane care au consumat între una și cinci băuturi cu cofeină pe zi și patru persoane care abia au atins cofeina au fost supuse unui proces de stimulare cerebrală conceput pentru a imita disponibilitatea de a învăța în creier, numit stimulare magnetică transcraniană repetitivă sau rTMS.

Cofeina și efectele sale

Echipa a căutat apoi semne de impulsuri electrice în sistemul nervos ca modalitate de măsurare a LTP. La cei care nu au consumat băuturi cu cofeină, aceste efecte LTP păreau să fie semnificativ mai puternice.

Potrivit cercetătorilor, stimularea regulată de către cofeină ar putea provoca un efect de contracarare în creier, ceea ce ar putea explica nivelurile mai scăzute de plasticitate – dar aceasta este doar o ipoteză deocamdată.

Există anumite avertismente aici: doar 20 de persoane au participat la această cercetare, iar împărțirea cafeină/non-cafeină a fost puternic ponderată. Analiza s-a bazat, de asemenea, pe dozele de cofeină raportate de sine stătător, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu pot ști cum diferite doze de băuturi cu cofeină afectează de fapt potențarea pe termen lung.

Relația dintre cofeină și sănătate este deja destul de complicată

Cercetătorii au precizat că revizuirea a fost o investigație pilot menită să informeze viitoarele ipoteze. Ei intenționează să investigheze mai departe cu studii viitoare precise și bine controlate, în care momentul consumului de cofeină și doza acesteia să fie strict reglementate înainte de testare. Acest lucru, spun autorii, ar împrumuta „o estimare mai bună a biodisponibilității sistemului nervos central și a corelației cu răspunsurile de plasticitate”.

Relația dintre cofeină și sănătate este deja destul de complicată: în cercetările anterioare s-a demonstrat că aceasta are efecte atât pozitive, cât și negative, de la o potențială protecție împotriva demenței până la creșterea probabilă a riscului de diabet.

„O mai bună înțelegere a modului în care cofeina modifică mecanismul de bază al învățării și memoriei, precum și impactul potențial al cofeinei asupra efectelor rTMS clinice, merită o atenție sporită”, scriu cercetătorii.