Stresul din timpul sarcinii poate avea un impact emoțional negativ asupra bebelușilor. Studiu

Viitoarele mame ar trebui să încerce să facă un bilanț al stresului lor și să ceară ajutor pentru a reduce frecvența cu care nou-născutul lor este posibil să experimenteze emoții negative, potrivit unui nou studiu.

Studiul, publicat în revista Infancy, a constatat că bebelușii mamelor care au experimentat mai multe fluctuații de stres în timpul sarcinii au prezentat mai multă frică, tristețe și suferință la 3 luni decât cei ai mamelor care au fost mai puțin stresate.

Femeile cu fluctuații mai mari au fost mai predispuse să raporteze că bebelușii lor păreau adesea furioși, plângând sau agitându-se atunci când erau lăsați în pătuț; arătau suferință atunci când erau obosiți și se agățau de un părinte atunci când erau prezentați unui adult necunoscut, se arată în studiu.

„Știm că bebelușii care se confruntă cu o stimulare cronică a sistemului de răspuns la stres (cortizol crescut cronic), sau „stres toxic”, fără tamponul unui adult grijuliu, au impact asupra dezvoltării timpurii a creierului, a sistemului imunitar și a epigeneticii”, a declarat, pentru CNN, Dr. Marian Earls, președinte al Consiliului Academiei Americane de Pediatrie pentru Dezvoltare Mentală și Emoțională Sănătoasă. Ea nu a fost implicată în acest studiu.

Cercetările efectuate asupra sugarilor mamelor cu depresie postpartum aruncă lumină și asupra altor potențiale efecte. De exemplu, copiii cu mame depresive sunt mai susceptibili de a avea niveluri mai ridicate ale hormonului de stres cortizol ca preșcolari, „iar aceste modificări ale nivelurilor sunt legate de anxietate, precauție socială și retragere”, potrivit declarației de politică a AAP privind depresia după naștere.

Acești copii pot avea „un autocontrol slab, relații deficitare cu colegii, probleme școlare și agresivitate”, precum și tulburări de atașament, probleme de comportament și depresie și alte tulburări de dispoziție, se arată în declarație.

Cu toate acestea, un studiu din 2019 a constatat că, dacă un copil are un adult grijuliu care îi poate oferi o relație de îngrijire sigură și stabilă, multe adversități din copilărie pot fi modificate.

Colectarea datelor privind stresul în timp real

Cercetătorii au pus 72 de femei să completeze chestionare privind nivelul de stres de până la patru ori pe zi, pe o perioadă de 14 săptămâni în timpul sarcinii. Când bebelușii lor au împlinit 3 luni, mamele au completat Chestionarul de comportament al sugarului, un sondaj care măsoară temperamentul copilului.

Măsurarea vârfurilor și a coborâșurilor de stres în timp real în timpul sarcinii le-a permis oamenilor de știință să vadă o imagine mai cuprinzătoare a nivelurilor de tensiune ale femeilor.

Fluctuațiile mari ar putea însemna că „indivizii au mai multă instabilitate în circumstanțele lor actuale de viață sau că acei indivizi ar putea avea tendința de a-și percepe circumstanțele ca fiind mai puțin stabile sau că au mai multe dificultăți în a-și regla emoțiile”, a declarat autorul principal al studiului, Leigha MacNeill, profesor asistent de cercetare în domeniul științelor sociale medicale la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern din Chicago.

Aceste schimbări frecvente pot avea implicații importante pentru dezvoltarea emoțională a copiilor, a spus MacNeill.

Următorul pas în cercetarea echipei de studiu este să analizeze modul în care se schimbă biologia unei mame pe măsură ce stresul fluctuează, astfel încât cercetătorii să poată afla mai multe despre modul în care acest lucru afectează copilul, a spus ea.

În plus, este normal să experimentezi un anumit stres în timpul sarcinii, astfel încât sunt necesare mai multe date pentru a determina ce tipuri și niveluri de stres au un impact asupra mamei și a bebelușului său, a precizat MacNeil.

Pandemia nu a afectat tiparele de stres

Deși cercetătorii nu au intenționat să efectueze acest studiu în timpul unei pandemii, acesta a fost un accident fericit, deoarece le-a permis să examineze dacă nivelurile de stres erau diferite la femeile însărcinate înainte și în timpul Covid-19.

„Am constatat că participantele au raportat niveluri similare de tipare de stres, indiferent dacă măsurătorile lor de stres au fost efectuate înainte sau în timpul pandemiei”, a declarat MacNeill.

Studiul este totuși limitat, deoarece majoritatea femeilor erau din clasa de mijloc-superioară, cu parteneri și bine educate, ceea ce le-ar fi putut proteja de o mare parte din stresul pe care familiile l-au resimțit în timpul pandemiei, spun autorii.

Cum puteți reduce stresul înainte și după sarcină

Este firesc să te simți stresată în timpul sarcinii, dar există strategii pentru a evita ca acesta să afecteze negativ femeile și bebelușii lor.

Viitoarele mame pot încerca exerciții de respirație profundă pentru a reduce stresul și pentru a scădea ritmul cardiac. Una dintre tehnici se numește respirație abdominală, care constă în a inspira pe nas timp de cinci secunde, apoi a expira pe nas timp de alte cinci secunde.

Efectuarea de exerciții fizice timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână poate diminua riscul de a dezvolta depresie și reduce anxietatea și stresul în timpul sarcinii, potrivit unui raport din 2019 publicat în revista Medicina.

O activitate precum yoga poate întări mușchii folosiți în timpul nașterii și poate diminua severitatea unor afecțiuni medicale precum greața și durerile de spate, potrivit Clinicii Mayo. Yoga este, de asemenea, o formă de activitate fizică liniștitoare, care vă poate îmbunătăți sănătatea mentală prin eliberarea de endorfine, sau hormoni de bine.

Femeile ar trebui să vorbească cu ginecologul lor pentru a se asigura că activitatea fizică este sigură în timpul sarcinii, a precizat Mayo Clinic.

Angajarea în activități de reducere a stresului postpartum poate fi, de asemenea, benefică atât pentru mame, cât și pentru bebelușii lor. Cercetările au arătat că a permite noilor mame mai multe oportunități de a „crea legături cu copiii lor, de a-i alăpta și pur și simplu de a-i mângâia”, poate ajuta bebelușii să își reducă „răspunsurile la stres mai eficient”, a notat AAP într-o declarație politică privind prevenirea stresului toxic în copilărie.

Evenimentele de viață pozitive, dar și cele negative, pot modela viitorul unui copil, a transmis AAP, adăugând că studiile au arătat că experiențele pozitive, cum ar fi cititul cărților cu „îngrijitori implicați și receptivi”, joaca adecvată vârstei cu alți copii și îngrijirea de calitate în grădinițe și educația preșcolară „sunt asociate cu un impact pozitiv asupra învățării, comportamentului și sănătății”.