Ficatul uman rămâne tânăr, chiar și în timp ce restul corpului nostru îmbătrânește. Studiu

Ficatul uman rămâne tânăr chiar și în timp ce restul corpului nostru îmbătrânește, potrivit unor noi cercetări, iar în medie organul are o vârstă mai mică de trei ani, indiferent de vârsta persoanei de care este atașat.

Folosind modelarea matematică și o tehnică numită datarea retrospectivă a nașterii cu radiocarbon – care datează celulele umane pe baza nivelurilor unui izotop de carbon care a crescut în atmosferă în urma testelor nucleare de la mijlocul secolului al XX-lea – oamenii de știință au descoperit că reînnoirea ficatului nu este în mare măsură afectată pe măsură ce îmbătrânim.

Ficatul are o capacitate unică de a se regenera după ce a fost afectat

Această reînnoire este esențială pentru funcția primară a ficatului, care constă în eliminarea substanțelor toxice din organism. Această eliminare a deșeurilor își pune amprenta asupra organului, dar acesta are o capacitate unică de a se regenera după ce a fost afectat.

„Indiferent dacă ai 20 sau 84 de ani, ficatul tău rămâne în medie puțin sub trei ani”, spune biologul molecular Olaf Bergmann de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, Germania.

Echipa a analizat mostre de țesut post-mortem și biopsie de la peste 50 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 84 de ani. Cercetătorii au descoperit că biologia noastră menține un control strâns asupra masei ficatului pe tot parcursul vieții noastre, prin înlocuirea continuă a celulelor hepatice.

Nu toate celulele hepatice sunt la fel în ceea ce privește rapiditatea cu care se reînnoiesc

Pe măsură ce corpul nostru îmbătrânește, este mai puțin capabil să reînnoiască celulele și să efectueze reparații. Ceea ce arată noul studiu este că acest lucru nu se aplică hepatocitelor, celulele din ficat. În timp ce studiile anterioare pe animale dăduseră rezultate contradictorii, aici există mult mai multă claritate.

Cu toate acestea, nu toate celulele hepatice sunt la fel în ceea ce privește rapiditatea cu care se reînnoiesc: o mică fracțiune poate trăi până la 10 ani, au constatat cercetătorii. Acest lucru pare să fie legat de numărul de seturi de cromozomi pe care le poartă.

Majoritatea celulelor din corpul nostru, în afară de celulele sexuale, poartă două copii ale întregului nostru genom. Celulele hepatice sunt o excepție ciudată, cu o proporție de celule care generează chiar mai multe copii ale întregii noastre biblioteci de ADN pe deasupra.

„Când am comparat celulele hepatice tipice cu celulele mai bogate în ADN, am descoperit diferențe fundamentale în reînnoirea lor.Celulele tipice se reînnoiesc aproximativ o dată pe an, în timp ce celulele mai bogate în ADN pot rămâne în ficat până la un deceniu. Întrucât această fracție crește treptat odată cu vârsta, ar putea fi un mecanism de protecție care ne ferește de acumularea de mutații dăunătoare. Trebuie să aflăm dacă există mecanisme similare în cazul bolilor hepatice cronice, care în unele cazuri se pot transforma în cancer”, a explicat, pentru sciencealert.com, Olaf Bergmann.

Cercetătorii analizează și alte organe, inclusiv inima, pentru a vedea cât de repede se reînnoiesc celulele în organism

Aceasta este o nouă perspectivă importantă asupra mecanismelor biologice care stau la baza funcționării ficatului – și, bineînțeles, cu cât știm mai multe despre organele din corp, cu atât mai bine ne putem da seama cum să le menținem sănătoase și cum să le vindecăm de boli.

Cercetătorii analizează și alte organe, inclusiv inima, pentru a vedea cât de repede se reînnoiesc celulele în organism. Aceeași tehnică de datare retrospectivă a nașterii cu radiocarbon poate fi utilizată pentru a data cu precizie celulele și a calcula ratele de reînnoire.

„Este una dintre cele mai bune metode de care dispunem în prezent pentru a determina vârsta țesuturilor umane, folosind ratele de descompunere a radiocarbonului din atmosferă pentru a corespunde urmelor din organism. După cum se pare, este posibil ca organele dvs. să nu fie atât de vechi pe cât credeți. Cercetarea noastră arată că studierea reînnoirii celulelor direct la om este foarte dificilă din punct de vedere tehnic, dar poate oferi o perspectivă de neegalat asupra mecanismelor celulare și moleculare care stau la baza regenerării organelor umane”, spune Bergmann.